Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Riscurile bugetare ale aplicării legii pensiilor

bani.jpg

Riscurile bugetare ale aplicării legii pensiilor.
Riscurile bugetare ale aplicării legii pensiilor
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Rectificarea bugetară a fost aprobată de Guvern. La sfârșitul săpătmânii trecute, a fost publicată și opinia Consilului fiscal. Ca de obicei, poziția acestei instituții menită să promoveze responsabilitatea fiscală este relevantă pentru ceea ce se întâmplă în materie bugetară.

Prima observație este legată de creșterea spectaculoasă a deficitului bugetar, de la 2,76% la 4,3% din PIB. După cum se precizează în opinia Consiliului fiscal, ajustarea deficitului este fără precedent după apariția legii responsabilității fiscale.

Concomitent cu creșterea deficitului a avut loc și o revizuire a prognozei de creștere economică. Paradoxal, încetinirea creșterii nu afectează valoarea nominală a produsului intern brut, dar acest lucru este posibil doar pentru că prețurile în creștere au impact asupra cifrei nominale a PIB. Desigur, Consiliul fiscal menționează că există și posibilitatea ca, totuși, produsul intern brut să fie mai scăzut decât prognoza inițială.

Majorarea deficitului bugetar are drept sursă diminuarea veniturilor față de prognoza inițială. Cheltuielile bugetare, în sumă totală, nu au fost ajustate substanțial. Ceea ce ne arată că o parte din sursele de obținere a veniturilor, printre care reducerea evaziunii, amnistia fiscală, intrarea de fonduri europene și dividende de la companiile de stat, au fost nerealiste.

Deci, problema bugetului a venit de la lipsa de realism a estimării veniturilor. Evident, că a fost și o strategie prin care să se poată crește cheltuielile, dar, în același timp, se poate vorbi și despre o construcție bugetară hazardată. Sesizată, este adevărat, la momentul respectiv, de către Consiliul fiscal.

Problema cheltuielilor bugetare a fost alta. Și anume, structura lor. Prea mulți bani ai bugetului au fost alocați pentru cheltuieli cu salarii și pensii și prea puțini spre investiții. De altfel, chiar și la rectificarea bugetară de săptâmâna trecută au fost reduse investițiile și au fost suplimentate sumele pentru asistența socială.

Factorul obiectiv a fost că acest Executiv a preluat guvernarea din mers fiind obligat să respecte legi de creștere a salariilor și pensiilor. Astfel, a fost nevoie ca la rectificare să se adauge 3,5 miliarde lei la asistență socială și să se taie de la cofinanțarea fondurilor europene aproximativ 8 miliarde lei.

Din acest punct de vedere, bugetul pentru anul viitor pune Executivul într-o situație complicată. Este un fapt arătat și de opinia Consiliului fiscal.

Cea mai fierbinte temă este cea a aplicării, în anul 2020, a legii pensiilor. Consiliul fiscal este tranșant în această privință. Se spune foarte clar în opinia publicată de instituție că anul viitor trebuie să aibă loc o consolidare bugetară, ceea ce nu este posibil în condițiile menținerii calendarului actual de aplicare a legii pensiilor.

Consiliul a făcut și calcule de impact. Aplicarea legii pensiilor înseamnă cheltuieli bugetare suplimentare, față de anul acesta, cu 0,7% din PIB, anul viitor, cu 2,7% din PIB, în anul 2021 și cu 3,7% din PIB, în anul 2022.

Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României, a făcut și calculele în cifre absolute: un plus de 3,3 miliarde lei, anul acesta, mai mult cu 10,6 miliarde lei, anul viitor, și cu 31,8 miliarde lei, în anul 2021.

În aceste condiții, decizia este complicată. Să asculți vocea rațiunii și a cifrelor și să eșalonezi creșterile de pensii? Sau să aplici legea? Asta da, dilemă.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Riscurile bugetare ale aplicării legii pensiilor (AUDIO)