Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Atunci când oamenii de afaceri sunt mai responsabili decât politicienii

afaceri.jpg

Image source: 
Pixabay (Ilustrație)

Agenția Standard and Poors a îmbunătățit ratingul cu o treaptă datorită măsurilor de echilibrare a finanțelor și a performanțelor economice solide. Anunțul agenției va genera o îmbunătățire a condițiilor de acces la credite externe și un interes crescut al investitorilor.

Credeați că este vorba de România? Nicidecum. Știrea se referă la Bulgaria și a apărut la începutul acestei luni, atunci când S&P a îmbunătățit ratingul de țară. Iar, în urmă cu câteva luni, agenția Fitch revizuise în creștere perspectiva ratingului de credit pe termen lung lăudând eforturile guvernului de la Sofia în ceea ce privește întărirea poziției fiscale și a progreselor făcute pentru aderarea la zona euro.

Câtă diferență față de România. Ba chiar, se poate spune că România se află la polul opus față de Bulgaria. Nu doar prin prisma faptului că, ieri, Standard & Poors a decis să revizuiască în scădere perspectiva ratingului de țară al României, de la stabil la negativ. Ci și prin analiza extrem de lucidă, dar critică, pe care experții agenției de rating o fac situației bugetare și economiei românești.

Trebuie spus că nu a avut loc o scădere a ratingului, ci doar o retrogradare a perspectivei, dar acest lucru trebuie să ne îngrijoreze pentru ce va urma. Pentru că dacă România nu va reuși să convingă instituțiile financiare internaționale că va lua măsuri de ajustare bugetară, ratingul va scădea la următoarea evaluare.

Concret, raportul Standard & Poors arată că actualul guvern a fost nevoit să revizuiască țintele fiscale pentru anul acesta și anul viitor.

Dar, creșterea economică încetinește, iar faptul că în anul 2020, vor fi două rânduri de alegeri îi face pe analiștii agenției de rating să constate că sunt luate în continuare măsuri care agraveză situația bugetară și a contului curent. Dintre măsuri sunt numite majorarea salariului minim și creșterea pensiilor.

Anul viitor, majorarea pensiilor se va aplica doar pentru câteva luni, dar în anul 2021, impactul asupra bugetului va fi foarte mare. De aceea, analiștii agenției de rating cred că, după depășirea anului electoral, viitorul guvern va fi obligat să reașeze aplicarea creșterilor de pensii. În caz contrar, prognozele sunt sumbre: în anul 2022, deficitul bugetar va urca la 6% din PIB (vă aduceți aminte de prognoza recentă identică a Comisiei Europene), iar datoria publică va crește puternic, ceea ce va însemna o creștere a cheltuielilor cu dobânzile.

Deja cheltuielile cu pensiile și salariile au ajuns să reprezinte 80% din veniturile fiscale și ar putea ajunge la un nivel de 90%.

După cum se poate vedea, în următorii ani, situația bugetară va fi complicată, iar conform agenției de rating posibilitatea ca România să intre sub incidența procedurii de deficit excesiv este foarte probabilă.

În același timp, situația bugetară și cea economică pun presiune asupra costurilor de împrumut, dar și asupra devalorizării leului în raport de moneda euro, moneda locală fiind estimată că ajunge pâna la 4,85 de unități pentru un euro.

În tot acest timp, ce se întâmplă în Parlament? Există un proiect de lege care, culmea, scade TVA de la 19% la 16%. Într-o opinie publicată în Ziarul financiar, Daniel Anghel, lider Servicii fiscale și juridice la PwC România arată că, în cazul scăderii cotei, România ar avea cea mai mică rată de TVA, dar și cel mai mare deficit de încasare.

Într-un moment în care consumul este oricum la cote înalte, o scădere a TVA ar inflama și mai mult cererea. În același timp, creșterea colectării nu a avut loc o dată cu scăderea cotei TVA. Și atunci, suntem în fața unui fenomen. Oamenii de afaceri sunt mai responsabili decât politicienii. Ei înțeleg mai bine situația macroeconomică a României decât o bună parte din oamenii politici. Și au ajuns să nu își mai dorească scăderi de taxe sau impozite, ci doar predictibilitate.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Atunci când oamenii de afaceri sunt mai responsabili decât politicienii (AUDIO)