Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Nostalgii după comunism? După 30 de ani, cifrele sunt clar în favoarea capitalismului

bucharest-2711816_1280.jpg

Nostalgii după comunism? După 30 de ani, cifrele sunt clar în favoarea capitalismului.
Nostalgii după comunism? După 30 de ani, cifrele sunt clar în favoarea capitalismului
Image source: 
Pixabay (Ilustrație)

Cum s-a schimbat economia românească în ultimii 30 de ani? Răspunsurile pot fi multiple, dar în analiza „Capitalul în România”, Florin Georgescu, prim vice-guvernator al Băncii Naționale a României, realizează o comparație bazată pe cifrele mari.

De exemplu, în anul 1989, populația României era de peste 23 milioane de persoane, acum, populația rezidentă este de aproximativ 20 milioane de locuitori. În anul 1989, erau 8,2 milioane de salariați, inclusiv șomajul mascat prin angajări artificiale în întreprinderi socialiste, față de 3,4 milioane de pensionari. Raportul era de 2,4 salariați la un pensionar. În anul 2017, erau 4,9 milioane de salariați și 5,2 milioane de pensionari, raportul fiind de 0,92 salariați la un pensionar. Cum s-a ajuns aici? După anul 1989, șomajul a fost mascat prin pensionări anticipate și de fenomenul de emigrare.

Produsul intern brut era în anul 1989 echivalentul a 42,6 miliarde euro. Astăzi, PIB-ul a ajuns la aproximativ 200 miliarde euro, o creștere mai mare de cinci ori.

În ceea ce privește structura economiei, schimbările au fost semnificative. Industria a scăzut de la 46% la 25%, iar agricultura și-a redus contribuția de la 14% la 5%. Spre exemplu, evoluția industriei a depins de momentele de criză ale economiei românești. În anul 1992, producția industrială a fost mai puțin de jumătate față de anul 1989. În anul 1996, industria producea puțin peste jumătate din nivelul din anul 1989. Abia în anul 2017, industria românească a reprezentat 80% din producția anului 1989.

Puterea de cumpărare a avut următoarea evoluție în perioada 1989-2014. În 1989, un salariu mediu era echivalent cu patru coșuri medii de consum alimentar, pentru că din cauza penuriei de produse alimentare, acestea se găseau de cele mai multe ori la suprapreț. La coșul alimentar mediu aveau acces 8,2 milioane de persoane.

În anul 2014, un salariu mediu echivala cu 8,4 coșuri medii de consum, deci mai mul decât dublu față de economia socialistă. La coșul alimentar aveau, însă, acces, doar 4,4 milioane de persoane, jumătate față de anul 1989.

Pensia medie reprezenta, în urmă cu 30 de ani, 3,6 coșuri de consum și la acest coș alimentar aveau acces 3,7 milioane de persoane. În anul 2014, o pensie medie reprezenta 5,3 coșuri de consum, la care aveau acces 5,2 milioane de persoane.

În anul 1989, proprietatea de stat era dominantă. Acum, capitalul public este de 17%, iar cel privat ajunge la 83%. Înainte de Revoluție, prețurile erau fixate de stat, acum vorbim despre o economie de piață funcțională și cu o concurență în creștere.

În anul 1989, datoria publică ajunsese la zero, iar disponibilitățile valutare erau de 1,5 miliarde dolari. Dar situația era artificială, pentru că era rezultatul politicilor economice de forțare a exporturilor și de restricționare a importurilor. De altfel, importurile masive care au fost făcute imediat după Revoluție, au epuizat în doi ani rezerva valutară. În anul 2019, datoria publică este de 36% din PIB.

În urmă cu 30 de ani, libertățile individuale erau puternic îngrădite, acum România aplică standardele democratice europene.

Primii 10 ani ai tranziției au fost marcați de două recesiuni economice importante, prima în anul 1992, atunci când produsul intern brut a ajuns cu 30% mai mic decât în 1989 și a doua în perioada 1997-1999, atunci când restructurarea sau închiderea unor întreprinderi a creat dezechilibre majore în economie. Este adevărat că România a adoptat calea unei așa-numite reforme graduale care a dus la o inflație enormă și la o amânare a restructurării companiilor de stat.

Un lucru este cert. Începînd cu anul 2000, atunci când România deschidea oficial negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, produsul intern brut pe cap de locuitor a crescut continuu față de media europeană ajungând de la 26%, în 2000, la 63%, în anul 2017. Ceea ce arată progresele pe care economia românească le-a realizat.

 

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Nostalgii după comunism? După 30 de ani, cifrele sunt clar în favoarea capitalismului