Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Guvernul Orban se chinuiește să repare ce a stricat Ordonanța 114

guvern.jpg

Image source: 
gov.ro

Guvernul Orban și-a asumat răspunderea în Parlament, dincolo de buget, și pentru modificarea Ordonanței 114 din 2018. Ordonanța respectivă este deja celebră. Prezentată anul trecut, chiar înainte de Sărbători, de tandemul Vâlcov-Teodorovici, a fost un veritabil duș rece pentru mediul de afaceri. 

Putem vorbi de o dublă lovitură: pe de o parte, din cauză că prevederile ordonanței au fost aplicate fără nicio consultare cu mediul de business, pe de altă parte, din cauză că ordonanța a prevăzut o serie de taxe noi și o serie de intervenții brutale în anumite sectoare economice. Domeniile afectate de ordonanță au fost foarte diverse: energie, telecomunicații, sistemul de pensii private sau sistemul bancar.

De altfel, ordonanța era un fel de „ghiveci” legislativ în care au fost incluse, la grămadă, o mulțime de prevederi care se combinau: noi taxe cu așa-zise programe de dezvoltare socială.

Au urmat anul acesta o serie de ajustări ale ordonanței, pe baza unui dialog aplicat cu reprezentanții industriilor afectate de prevederile legale. Dar, modificările au fost limitate.

Până la urmă, există în continuare un mister față de inițierea acestei ordonanțe. Singura logică, pe care o putem detecta la un an de la aprobarea ordonanței, pare a fi fost nevoia de venituri bugetare. Actul normativ a adus mai mulți bani la buget, deși nu este clar definit cât de multe fonduri bugetare au fost colectate în plus după aplicarea ordonanței.

O a doua țintă asumată a ordonanței era cea de reducere a tarifelor la energia electrică și a gazelor naturale pentru populație. Nu a ieșit. Dimpotrivă, tarifele au crescut, iar plafonarea tarifelor la gaze naturale la producătorii interni a dus la creșterea importurilor.

După atât de multe ținte ratate, guvernul Orban a propus schimbarea prevederilor ordonanței. Și-a asumat și riscul de a încasa mai puțini bani la buget, pentru a respecta ceea ce a criticat dur în ultimul an.

Astfel, taxele aplicate pe cifra de afaceri a companiilor din sistemul bancar, din energie și din telecomunicații vor fi abrogate. La fel se va întâmpla și cu plafonarea tarifelor la producători.

În domeniul energetic, guvernul își propune câteva ținte ambițioase. Prima este să liberalizeze tarifele reglementate la energie electrică și gaze, un proces în fața căruia multe guverne s-au împiedicat. În paralel, o a doua țintă greu de atins este cea privind definirea consumatorului vulnerabil. Vor fi dezbateri intense pe această temă. Logica procesului este ca odată definit consumatorul vulnerabil, subvențiile pentru utilități publice să se îndrepte către familiile care se încadrează în această categorie.

În fine, o a treia decizie ce va deschide multe teme de dezbatere este cea privind transferul sumelor strânse la autoritatea de reglementare în domeniul energiei, în contul taxei de 2% din cifra de afaceri a companiilor, către Ministerul Economiei. Banii vor fi folosiți pentru programe de eficiență energetică și pentru finanțarea programelor de protecție a consumatorilor vulnerabili. În total, este vorba despre aproximativ 600 milioane lei. Miza acestui transfer este aceea că principiile europene nu permit mutarea banilor de la autoritatea de reglementare către Executiv, chiar dacă strict economic transferul este binevenit.

În plus, noua lege va redistribui concentrarea de putere aberantă a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Fondul de Dezvoltare și Investiții se desființează, iar programele pentru grădinițe sportive și stațiunile balneare s-au dus acolo unde le era locul inițial, la Ministerul Dezvoltării.

Așadar, guvernul Orban încearcă să repare ceea ce a stricat fostul guvern. Un fapt, după cum se poate vedea, deloc simplu.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.