Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mic tablou de bord economic la început de an 2020

new-years-day-4691183_1280.jpg

Cum începe economia românească anul 2020?
Cum începe economia românească anul 2020?
Image source: 
Pixabay (Ilustrație)

Chiar dacă statisticile anului 2019 nu au fost pe deplin finalizate, în sensul că nu au fost consolidate pe întregul an, ele reprezintă indicii semnificative pentru felul în care se prezintă economia românească la începutul acestui an.

Astfel, datele privind bugetul de stat pe primele 11 luni ale anului 2019 sunt relevante. Primul indicator care atrage atenția este, bineînțeles, deficitul bugetar, care a ajuns la 3,56% din PIB, mai mult cu 11 miliarde lei decât în aceeași perioadă a anului 2018. Evident, un deficit nominal mai mare înseamnă o creștere a nevoii de finanțare, deci de împrumut. În afară de riscurile ca România să fie penalizată de Comisia Europeană prin procedura de deficit excesiv.

De asemenea, datele pe primele 11 luni ale anului 2019 confirmă cât de complicată este situația bugetului de stat. Cheltuielile cu salariile bugetare au crescut cu 19% față de acceași perioadă a anului precedent, la aproximativ 93 miliarde lei, adică 9% din PIB. Cheltuielile cu asistența socială, din care marea majoritate reprezintă pensiile, au ajuns la 104,8 miliarde lei, adică aproximativ 10% din PIB.

Să facem o simplă adunare matematică pentru a înțelege proporțiile din cadrul bugetului. Cheltuielile cu pensiile și salariile ajung, în total, la aproximativ 198 miliarde lei, ceea ce înseamnă mai mult decât veniturile fiscale, care sunt de 143 miliarde lei.

Dacă la cheltuielile cu salariile bugetare și pensiile le adăugăm și pe cele cu dobânzile, cifra totală ajunge la 209 miliarde lei, adică aproximativ 78% din veniturile curente ale bugetului de stat. Ceea ce vorbește de la sine despre cât de puțini bani rămân la dispoziția bugetului de stat pentru celelalte cheltuieli esențiale ale statului, precum cele cu investițiile sau cu așa-numitele bunuri și servicii.

În altă ordine de idei, Eurostat a publicat la sfârșitul anului trecut, un indicator care arată nivelul de trai al populației. Este vorba despre consumul individual efectiv. Datele sunt raportate la nivelul anului 2018 și ne putem aștepta la o creștere a acestui indicator pe măsura avansului pe care consumul l-a avut în România. Se știe, consumul a fost considerat motorul de creștere cel mai important al economiei românești.

Se regăsește această percepție în analiza europeană? Da. România a făcut un salt important în perioada 2016-2018 la capitolul consum individual efectiv pe cap de locuitor, respectiv a urcat de la 65% la 71% din media europeană, o creștere pe care nu o mai înregistrează niciun stat din Uniunea Europeană.

Drept urmare, România depășește în ierarhia acestui indicator, mai puțin popular, țări ca Letonia, Ungaria, Croația și Bulgaria. Trebuie remarcat, însă, că în ceea ce privește indicatorul produs intern brut pe cap de locuitor, mult mai utilizat de specialiști și de instituțiile internaționale, România nu stă la fel de bine. Există un progres, o creștere de la 59% la 65% din media Uniunii Europene, dar în clasamentul european, România întrece doar Croația și Bulgaria.

Indicatorul consum individual efectiv pe cap de locuitor măsoară bunurile și serviciile consumate de gospodării. Indicatorul PIB pe cap de locuitor definește nivelul general al producției realizat de o economie.

Desigur, dinamica mai rapidă de creștere a consumului decât a producției, înregistrată de România, nu este de neglijat și poate fi considerată chiar un factor pozitiv. Până la un punct. Adică, până acolo în care consumul devine un factor de dezechilibru pentru economie, precum creșterea importurilor, a deficitului de cont curent și implicit a unei presiuni pe cursul de schimb leu-euro. Evoluții care se înregistrează deja în economia reală autohtonă.

 

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Mic tablou de bord economic la început de an 2020 (AUDIO)