Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Economia și fericirea

smiley.jpg

Un studiu vine să demonstreze că există o vârstă a nefericirii. Iar rațiunile pot fi și economice.
Un studiu vine să demonstreze că există o vârstă a nefericirii. Iar rațiunile pot fi și economice.
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Un studiu realizat de un profesor britanic sub auspiciile Biroului Național de Cercetări Economice din Cambridge a analizat ceea ce numește nefericire. Instituția nu este la primul studiu pe această temă. Sau mai bine spus a mai realizat analize pe tema fericirii.

Până la fericire să vedem care sunt concluziile analizei privind nefericirea. Studiul a fost realizat în 132 de țări, cu diverse grade de dezvoltare, și a avut ambiția de a măsura relația dintre starea de bine și vârstă.

Concluzia este că în fiecare țară există o curbă a fericirii care are o formă de U. Adică, există o alunecare în groapa literei U care este numită, în general, criza vârstei mijlocii.

Profesorul britanic s-a ambiționat să găsească mai exact vârsta la care apare momentul de nefericire și a ajuns la concluzia că este între 47,2 și 48,2 ani. Există diferențe de la țară la țară, dar ele nu sunt semnificative și, mai important, curba fericirii are aceeași formă în toate statele analizate.

Trebuie spus că studiul realizat de Biroul Național de Cercetări Economice din Cambridge a cerut respondenților să își autoevalueze starea de bine plecând de la o întrebare simplă și anume: „În general, cât de satisfăcut sunteți de viața dumneavoastră?” Iar răspunsurile acopereau variantele de la „foarte fericit” până la „foarte nefericit”.

Ce legătură au toate acestea cu economia? În ceea ce privește studiul, s-au luat în calcul și indicatori economici referitori la starea economiei, situația financiară a gospodăriei, situația locurilor de muncă în țară și calitatea serviciilor publice.

Într-un sens mai larg, în ultimii ani, se fac tot mai multe apropieri între economie și fericire. Sunt specialiști care cred că produsul intern brut a devenit un indicator insuficient, prea îngust, pentru complexitatea economiei actuale.

Există chiar și măsurări concrete ale relației dintre creșterea economică și creșterea stării de fericire a populației. De exemplu, începând cu anul 2005, Institutul Gallup cercetează și gradul de satisfacție al vieții. Rezultatele se pot vedea deja. Ele arată că, în general, în statele dezvoltate nivelul de fericire este mai mare decât în cele emergente, iar o dublare a PIB pe cap de locuitor crește satisfacția vieții cu 0,7 puncte procentuale.

Dar, mass-media economică occidentală vorbește și despre excepții, în sensul că, spre exemplu, perioada de creștere economică de după al doilea război mondial nu a fost însoțită de o creștere a satisfacției vieții. Ceea ce arată cât de complex este indicatorul fericirii.

Până la urmă economiștii au căzut de acord că paradoxurile depind și de modul de măsurare a datelor și acuratețea lor. În lucrările de specialitate se dă exemplul Chinei care într-un deceniu a dublat nivelul PIB pe cap de locuitor, dar indicatorul fericirii a crescut cu numai 0,43 puncte procentuale.

Și exemplul care aruncă în aer ideea că între creșterea economiei și fericirea populației este o legătură strânsă este chiar Venezuela, o țară aflată de ani buni într-o situație economică deplorabilă, dar care este unul din primele cinci state în materie de fericire.

Organizația Națiunilor Unite realizează din anul 2012 un raport al fericirii la nivel mondial care realizează o serie întreagă de corelații.

Deocamdată, știm că există multe state în care a avut loc o creștere a PIB fără ca această evoluție să fie însoțită de o creștere a stării de bine a populației. Ceea ce înseamnă că o creștere a PIB nu este neapărat sinonimă cu fericirea, dar, în schimb, cetățenii planetei nu pot scăpa de nefericire, adică de criza vârstei mijlocii.

 

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Economia și fericirea (AUDIO)