Cum se poate argumenta pledoaria pentru impozitarea progresivă

Instructicvă lectură. De ce? Din mai multe puncte de vedere. Pentru că analiza aduce o serie de elemente demne de remarcat. În linii mari cunoscute, dar interesante. Pe de o parte, pentru că studiul îmbrățișează în mod limpede o viziune de stânga pe care o îmbracă cu idei și cifre. Mai mult, o serie de analize ale acestui studiu sunt argumente importante pentru a susține două lucruri intens vehiculate în spațiul public. Este vorba despre pledoaria pentru impozitul progresiv (și, în plus, impozitarea averilor mari) și despre vina companiilor multinaționale care își reduc baza de impozitare a profiturilor obținute în România.

De aceea, este util să ascultăm și argumentele pe care se construiesc opiniile în favoarea impozitării progresive. Astfel, se pleacă de la afirmația clară că în România impozitarea consumului și a muncii este mai mare decât impozitarea capitalului și a proprietății. Cifrele arată această realitate și anume, se arată în studiu, în perioada 2004-2016, impozitele pe capital și pe proprietate au reprezentat între 10 și 12,5% din PIB, iar impozitele pe veniturile companiilor au fost între 2 și 3,2% din PIB.

Explicațiile găsite de autorii studiului pentru această situație fiscală sunt date, pe de o parte, de introducerea cotei unice în locul impozitului progresiv și, pe de altă parte, de rafala de relaxări fiscale.

Ceea ce este doar parțial adevărat. Cota unică nu a fost niciodată unică, de-a lungul timpului adăugându-se derogări una după alta, ceea ce a diminuat din efectele introducerii unui astfel de impozit.

Totodată, este adevărat că în ultimii trei ani a avut loc o relaxare fiscală în favoarea antreprenorilor. Măsurile sunt numite și în studiu și se referă la scăderea impozitului pe dividende, scutiri de impozit pentru câștigurile de capital ale nerezidenților, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, precum și scutirea privind plata contribuției de sănătate pentru persoanele care obțin venituri din investiții (dividende sau dobânzi). Este limpede că a fost o exagerare. De altfel, în toți acești ani au fost nenumărați antreprenori care, off the record, spuneau că facilitățile oferite sunt deja prea multe.

De exemplu, avocatul Gabriel Biriș a declarat de nenumărate ori public că plătește impozite mai mici decât asistenta sa de la firmă. Ceea ce înseamnă că nu cota unică este de vină pentru situația bugetului, ci politica exagerată de reducere a taxelor și impozitelor.

Desigur, declarativ relaxarea fiscală s-a făcut pentru a aduce creștere economică. Ceea s-a și întâmplat, doar că rezultatele creșterii economice nu s-au văzut în buget sau în măsura în care veniturile bugetului au crescut ele au fost distribuite cu preponderență către salarii bugetare și pensii.

În fine, o a doua concluzie a studiului realizat de Cornel Ban și Alexandra Rusu este că firmele multinaționale sunt de vină pentru situația critică a veniturilor bugetare. Se trec în revistă toate temele prin care sunt „înfierate” multinaționalele: erodează baza de impozitare, au o legislație de tip holding favorabilă, aplică metodele cunoscute de reducere a impozitării în România, precum prețurile de transfer, împrumuturi de la compania mamă sau contractele de consultanță și know-how. Sunt lucruri știute deja și de companii, și de fisc, și chiar de cei care au cunoștințe medii de economie.

Dar, dacă toată lumea știe, de ce fiscul nu face nimic pentru a schimba situația? Este o întrebare la care analiza nu răspunde. Și mai lipsește un răspuns: de ce o companie ar externaliza profitul din România cînd aici este una din cele mai mici rate a impozitului pe profit din Europa?

De asemenea, studiul nu spune nimic despre fraudele cu TVA sau despre lipsa oricărei reacții a agenției fiscale în fața așa-zisei planificări fiscale făcută de firmele multinaționale.

Doar trei lucruri importante pare că doresc să transmită autorii studiului. Că România va ieși „din pauperitate fiscală” introducând impozitarea progresivă, impozitând mai mult marile averi și „strângând cu ușa” marile companii. Ceea ce nu este adevărat.

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.