Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce a crescut deficitul bugetar

cresc_exporturile_creste_si_deficitul_comercial.jpg

Surpriză! România se află în continuare sub presiunea procedurii de deficit excesiv
Surpriză! România se află în continuare sub presiunea procedurii de deficit excesiv
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Anul 2019 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 4,6% din produsul intern brut. Cifra este extrem de mare, cea mai ridicată din Uniunea Europeană și mult peste standardul prevăzut de tratatele fiscale europene, care impun și recomandă, în același timp, ca deficitul bugetar să fie de cel mult 3% din PIB.

Marea întrebare este cum s-a ajuns la un deficit atât de ridicat? Execuția bugetară prezentată ieri și conferința de presă a ministrului finanțelor au clarificat, în linii mari, felul în care deficitul bugetar a sărit în aer.

Trebuie, de asemenea, remarcat că actualul ministru al finanțelor a realizat o prezentare cu mult mai multe amănunte și explicații despre situația bugetului. Nu știm dacă modelul acesta va fi continuat și în viitor, lună de lună, sau a fost doar o întâmplare fericită prilejuită de încheierea fiscală a anului 2019.

Așadar, întrebarea este: de ce deficitul bugetar a crescut anul trecut atât de mult? Răspunsurile sunt pe mai multe paliere. În esență, documentul prezentat de Ministerul Finanțelor arată că o serie de cheltuieli bugetare au fost majorate fără să existe o acoperire în creșterea corespunzătoare a veniturilor bugetare. Sau mai rău pentru a se asigura creșterile de cheltuieli au fost făcute economii substanțiale la alte categorii. Culmea este, că anul trecut, schema „tăiem de la investiții publice și dăm la salarii și pensii” nu a fost aplicată.

Sau, mai exact, guvernul Orban specifică faptul că a salvat în ultimele două luni din an nivelul cheltuielilor cu investițiile publice. Modalitatea a fost destul de simplă: în lunile noiembrie și decembrie 2019, au fost făcute de guvernul proaspăt instalat plăți în valoare de 16,8 miliarde lei, în contul unor lucrări deja efectuate pentru administrația locală sau centrală.

Suma plătită în ultimele două luni ale anului 2019 a reprezentat aproape 40% din totalul cheltuielilor anuale, ceea ce evident este enorm.

Adevărul este că toate guvernele și-au făcut un obicei din a înghesui în ultima lună a anului o parte importantă a cheltuielilor cu investiții. Întrebarea în situația anului trecut este: dacă Executivul Dăncilă ar fi rămas la guvernare, ce sume ar fi fost amânate de la plată, pentru ca deficitul bugetar să nu depășească 3% din PIB? Evident, nu putem știi.

Există și câteva explicații legate de creșterea deficitului bugetar estimat inițial, de la 4,4% la 4,6% din PIB. Este vorba, în primul rând, despre plata din fondul de rezervă a sumei de 910 milioane de lei către investitorii Ioan și Viorel Micula, cei care au câștigat la Curtea de Arbitraj Internațională un proces cu statul român.

În al doilea rând, nu au fost încasate dividende sau dividende suplimentare de la companiile cu capital de stat în valoare de 1,3 miliarde lei. În acest context, ministrul finanțelor a fost întrebat de reprezentanții mass-media care sunt companiile care nu au plătit dividendele către stat, iar Florin Cîțu a oferit un singur exemplu, Hidroelectrica. Dar, a adăugat ministrul finanțelor, va trimite Corpul de control la toate companiile de stat importante pentru a constata ce s-a întâmplat cu achitarea dividendelor.

În al treilea rând, au fost plătite sume mai mari către administrațiile locale în contul cheltuielilor cu investițiile și a celor de funcționare. Desigur, ar fi fost interesant de văzut care este proporția dintre cheltuielile de funcționare și cele de capital transferate de la guvern, dar documentul Ministerului Finanélor nu precizează acest lucru.

Ceea ce știm este că Executivul a plătit în ultima lună a anului trecut 1,3 miliarde lei către autoritățile locale, mult mai mult decât în decembrie 2018 și peste media înregistrată în perioada ianuarie-noiembrie 2019. Aceste plăți mai confirmă un lucru și anume acela că administrațiile locale au crescut mult cheltuielile, în special cele de funcționare.

În acest climat economic, susținut de vechile guverne, al unei generozități maxime a statului, nu exista nicio șansă ca deficitul bugetar să nu explodeze.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 
De ce a crescut deficitul bugetar