Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Tirania ratingului sau a gustului îndoielnic. Băncile, în eroare

banking.png

Mai multe bănci comerciale au lansat, recent, campania numită „dreptul la banking”.
Mai multe bănci comerciale au lansat, recent, campania numită „dreptul la banking”.
Image source: 
Facebook

Băncile intră în showbiz. Mai multe bănci comerciale au lansat, recent, campania numită „dreptul la banking”. Ideea, generoasă, dorește să promoveze educația financiară și bancară în rândul publicului larg și să conștientizeze rolul și importanța băncilor în societate.

Campania se bazează pe câțiva influenceri, care vor fi vectorii de imagine. Din acest punct, lucrurile devin discutabile. De ce? Pentru că promotorii campaniei sunt: Dorian Popa (cred că este un personaj monden, care, dacă nu mă înșel, cântă ceva), apoi Ana Morodan (recunosc, nu am auzit de ea), Coțofană (evident, un pseudonim, dar tot nu știu cu ce se ocupă), Skizzo Skillz (sper că am pronunțat corect, dar mă cam sperie cuvântul schizo) și Alex Bogdan (habar n-am cine este). Desigur, nivelul meu de cunoaștere este limitat, iar calificativele sunt date înainte de a consulta internetul. Sunt sigur că toate aceste personaje au, în total, sute de mii sau milioane de urmăritori pe rețelele de socializare.

În același timp, o observație făcută de unul dintre jurnaliștii prezenți la lansarea proiectului ar trebui să fie importantă pentru bancheri. Și anume, faptul că toți acești influenceri se adresează unui public cu vârste cuprinse între 9 și 14 ani.

De câte ori ajung la o bancă niște copii de 10 ani? Este o întrebare, dar știu ce ne va spune un specialist în marketing: că este nevoie ca educația financiară să înceapă de la cele mai fragede vârste, iar prin implicarea promotorilor campaniei mesajele vor ajunge la tineri. Sau la copii.

De altfel, logica a fost preluată și de Ministerul Culturii care a numit-o pe tânăra cântăreață Irina Rimes drept „ambasador al Zilei Brâncuși”. O decizie luată tot din considerente de ordin cantitativ. Ministrul culturii a explicat că Irina Rimes are 800.000 de urmăritori pe Instagram și deci se poate califica pentru a fi o bună ambasadoare a lui Brâncuși.

Tocmai aici este problema. Alegerea pe criterii pur cantitative. Fără niciun fel de judecată de calitate. Acest lucru se întâmplă atât în cazul băncilor comerciale, cât și în privința instituțiilor publice.

E limpede că toată lumea țintește publicul tânăr în campaniile de promovare. Până aici nu este nimic neobișnuit sau de neînțeles. Doar că băncile comerciale au procedat cât se poate de simplist. Au luat câteva personaje din zona mondenă sau a muzicii și le-au adus în campanie. Singurul criteriu a fost cantitatea. Preocupările, studiile sau nivelul educației financiare nu au contat.

Oare nu s-a gândit nimeni ca în echipa de influenceri să fi adus și un tânăr olimpic la matematică sau la economie sau pe cel mai tânăr angajat din sectorul financiar sau un elev care dorește să urmeze studiile de economie sau un tânăr sportiv care aspiră la glorie. Sună ca un clișeu, este adevărat, dar campania ar fi avut lideri de opinie și din alte domenii, nu doar din zona mondenă sau a rețelelor sociale. La urma urmei, modelele inspiraționale pot veni și din alte părți decât din muzică sau de pe Insta.

Discutăm tot mai mult despre nevoia de educație, despre promovarea valorilor. Discutăm, dar când vine timpul să facem ceva alegem calea cea mai simplă și optăm pentru criteriile cele mai banale, precum numărul de prieteni de pe Facebook sau numărul de vizualizări ale unui clip video. Desigur, putem fi mulțumiți că printre influenceri nu a fost aleasă și cea mai recentă vedetă de la „Acces direct”, Vulpița, pentru că e plin Internetul cu știri despre ea.

În comparație cu băncile comerciale, o firmă care îl aduce într-o campanie pe filosoful de 103 ani, Mihai Șora, pentru a vorbi despre libertate, înfăptuiește un adevărat act de cultură.

Ironic, la câteva zile după lansarea campaniei „dreptul la banking”, tot reprezentanții băncilor comerciale au prezentat rezultatele unui studiu numit „Proiecte legislative cu impact asupra contractelor de credit cu consumatorii”. Studiul este extrem de solid, realizat de o importantă companie de consultanță și are nici mai mult, nici mai puțin, de 48 de pagini pline cu informații și analize. Un studiu profesionist, fără îndoială. Aș fi fost curios, însă, să văd cum Coțofană sau Skizzo Skillz (sper că am pronunțat corect, dar mă cam sperie cuvântul schizo) ar fi prezentat concluziile studiului.

Băncile nu pot ieși din obsesia ratingului nici măcar în momentul în care fac o campanie de educație financiară. Ceea ce mă face să mă simt inutil și foarte bătrân.

 

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Tirania ratingului sau a gustului îndoielnic. Băncile, în eroare