Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum se va schimba munca sub presiunea epidemiei din China

coronavirus-4810201_1280.jpg

Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Într-un district din China, zonă atinsă de epidemia de virus, au fost luate măsuri, pe termen de 14 zile, egale cu starea de război. În această perioadă va avea loc inclusiv închiderea totală a clădirilor, locuitorii sunt păziți non-stop, primesc provizii la ore fixe și sunt arestați dacă ies din casă.

Este, evident, o măsură extremă. Dar, de la începutul epidemiei de coronavirus s-au închis nu doar locuințe, ci și fabrici. Astfel, virusul din China a schimbat măcar pentru o perioadă paradigma clasică a muncii.

Analiștii cred chiar că situația creată va da un impuls serios pentru ca în economia chineză să se dezvolte munca de acasă. Desigur, nu toate domeniile și nu toate tipurile de muncă se califică pentru a fi prestate de la domiciliu. Profesiile din domeniul tehnologiei informației, cele liberale, consultanța sau vânzările, pot fi susținute fără probleme de la domiciliu.

Dar, ce se întâmplă cu producția industrială? Introducerea roboților este deja o realitate. Sunt economii și industrii în care robotizarea este avansată.

Cele mai robotizate economii ale lumii sunt: Coreea de Sud (631 de roboți la 10.000 de angajați), Singapore (488), Germania (309), Japonia (303) și Suedia (223 de roboți la 10.000 de angajați). România se află pe locul 44 în clasamentul mondial, cu 15 roboți la 10.000 de salariați.

În SUA, jumătate din roboți sunt folosiți de industria auto. De exemplu, un român care lucrează în industria auto produce trei autovehicule pe an, iar un spaniol fabrică 16 mașini pe an. Diferența este dată și de gradul de automatizare.

În cea mai mare fabrică de producție de aparate de aer condiționat din China, 800 de roboți au înlocuit 24.000 de muncitori, iar câteva companii au construit și ele fabrici complet automatizate. Marea provocare este dacă nu cumva chiar fabricile, în sens fizic vor dispărea, pentru că se vor închiria roboți care se vor deplasa la „fața locului” și vor lucra acolo atât cât este nevoie.

Există, de asemenea, și o așa-numită economie gig, definită în special prin contracte de colaborare, pe o durată determinată. Și mai este economia partajată. Cea reprezentată în special de companiile digitale din domeniul transportului și cel al industriei ospitalității.

Sunt companii care s-au dezvoltat în ultimul deceniu, care au atras consumatori și colaboratori. De asemenea, economia partajată a născut și intense dezbateri pe tema felului în care funcționează. Angajații din economia clasică au protestat încercând să pună presiune asupra statelor pentru a legifera activitatea așa-numitelor companii digitale.

Sunt firme care au deschis calea, precum Uber sau booking.com, dar între timp, concurența a devenit mai intensă.

Statistica europeană are date din două domenii ale economiei colaborative, industria turistică și transport. Rezultatele sunt semnificative, pentru că arată un anumit grad de dezvoltare a noii economii. România se află în zona de jos a Uniunii Europene cu 5% din populație care folosește economia colaborativă în turism și 10% în domeniul transportului. În timp ce Luxemburg (46%) și Irlanda (34%) sunt pe primele locuri în ceea ce privește industria ospitalității, iar la transport pe primele locuri se află Estonia (29%) și Irlanda (26%).

Va fi de văzut în ce măsură situația excepțională din China va dezvolta mijloacele de a munci de acasă. Dar, indiferent cât de mult vor lucra roboții și oricât se va dezvolta munca de la domiciliu, o parte din angajați vor trebui să meargă la fabrică. Iar pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie ca fabricile să se redeschidă mai repede. Altfel, recesiunea va pândi asupra economiei chineze și asupra celei globale.

 

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Cum se va schimba munca sub presiunea epidemiei din China