Granița fină dintre pensionarii săraci, dar care au lucrat zeci de ani, și asistații sociali

Unii politicieni consideră această decizie ca o reformă socială importantă. Este cam mult spus. De fapt, această schimbare, care constă în creșterea pensiilor mici, a fost dur negociată, de doi ani de zile, chiar în interiorul coaliției aflată la guvernare.

Este, însă, suprinzător de scăzut costul bugetar al viitoarei modificări, care ajunge la numai 1,3 miliarde euro. Spunem că este vorba despre un impact bugetar surprinzător de redus dacă ne gândim că România, care ar trebui să crească anul acesta punctul de pensie, ar avea nevoie nu de 1,3 miliarde euro, ci de aproximativ 6 miliarde euro, pentru trei luni de aplicare. Este adevărat că România își propune să crească toate pensiile.

În Germania, soluția aleasă de guvernul Merkel va avea efecte doar asupra pensiilor mici. Ministrul muncii a dat și un exemplu. O femeie de serviciu care a lucrat timp de 40 de ani în sistemul sanitar va avea o creștere de pensie de la 770 euro la 1.070 euro, mai mult cu 300 de euro.

Dar, atenție, este vorba despre un pensionar care a contribuit efectiv 40 de ani. Nevoia aplicării acestei așa-numite reforme sociale vine dintr-o realitate a sistemului social german. Beneficiarii noii legi (care va intra în vigoare începând cu anul viitor) vor fi, în proporție de 70%, femei. Cele mai multe dintre acestea au lucrat sau lucrează cu timp parțial de muncă sau provin din Germania de Est, acolo unde în ultimii 30 de ani au fost diferențe de salarii față de cele din Germania de Vest.

Conform Institutului de Economie din Berlin, 3% din persoanele în vârstă se află sub pragul de sărăcie și au venituri la un nivel minim din punct de vedere social.

Dar această situație se va amplifica în următorii 20 de ani. Estimările arată că procentajul persoanelor în vârstă aflate la pragul de sărăcie va crește la 20%.

În aceste condiții, reforma socială a devenit o miză politică importantă, pentru că așa-numiții pensionari săraci pot migra spre extrema dreaptă politică.

Pentru a primi o suplimentare a pensiei, beneficiarii trebuie să îndeplinească o condiție esențială: să fi contribuit cel puțin o perioadă de 35 de ani la sistemul public de pensii, inclusiv anii petrecuți pentru creșterea copiilor sau ca însoțitori pentru membrii familiei. Este o condiție care nu va fi ușor de îndeplinit, pentru că doar o treime din persoanele care au pensie mică au și o perioadă de contribuție de 35 de ani.

Aici intervin criticile la adresa sistemului social german, respectiv cele referitoare la granița, uneori extrem de fină, între pensionarii care au lucrat o lungă perioadă de timp și au contribuit și cetățenii care beneficiază de asistență socială sau de o pensie minimă.

Această situație este și în România. Sunt cazuri în care pensia socială minimă este aproximativ egală cu pensia obținută de un fost angajat cu salariul minim, dar care a lucrat 40 de ani.

Este o anormalitate a sistemului pe care guvernul federal german o rezolvă prin creșterea condiționată a pensiilor mici pentru persoane aflate la limita subzistenței.

Românii care vor vrea să folosească drept argument pentru creșterea pensiilor din țară decizia din Germania, ar fi bine să nu se grăbească. Modelul de creștere a pensiilor decis de guvernul Merkel are o condiție importantă: beneficiarii să fi lucrat și să fi contribuit timp de 35 de ani. În felul acesta se face diferența dintre cei care au lucrat și cei care beneficiază de asistență socială. Deocamdată, în România, diferența dintre cei care au lucrat 40 de ani cu salariul minim și cei care nu au muncit deloc sau au lucrat o perioadă foarte scurtă și încasează un venit social minim este extrem de mică sau nu există. În acest moment, în România, poate fi mai profitabil să nu muncești decât să lucrezi.

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.