Anii folosirii gazelor naturale sunt numărați. România pierde timp și bani

Entuziasmul s-a mai temperat atunci când s-a constatat că perimetrele au fost concesionate unor companii străine. Problema a fost că firmele românești producătoare de gaze naturale au reușit să obțină cote destul de mici din concesiunile realizate în Marea Neagră.

Dar, nu trebuie uitat că exploatarea offshore de mare adâncime, așa cum se întâmplă în Marea Neagră, este complicată. Necesită tehnologii speciale, pe care, de obicei, le dețin compaaniile energetice de nivel mondial. Acest lucru ar putea explica prezența unor firme de anvergură mondială printre cele care s-au calificat pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Dincolo, însă, de companiile care au licitat concesionarea perimetrelor offshore, începând cu anul 2017, după alegerile parlamentare din 2016, au avut loc negocieri esențiale pe tema nivelului de taxare impus de stat asupra exploatării resurselor energetice din Marea Neagră. S-a discutat mult timp pe tema redevențelor și s-a ajuns chiar la condiții privind utilizarea în România a jumătate din cantitatea de gaze extrasă din zona offshore.

Au fost negocieri îndelungate, iar, la un moment dat, se părea că se găsise o formulă agreată de ambele părți și de statul român, și de investitori. Nu înseamnă că investitorii se apucaseră de exploatare, dar mesajele erau încurajatoare.

Doar că la sfârșitul anului 2018, a apărut celebra Ordonanță 114. Efectele au fost rapide. În pofida ideei care spunea că prevederile ordonanței referitoare, de exemplu, la tarifele maxime impuse producătorilor de gaze, nu privesc materia primă extrasă din Marea Neagră, nimeni dintre investitori nu a interpretat în felul acesta. Tot așa au stat lucrurile și în ceea ce privește aplicarea unei taxe de 2% din cifra de afaceri.

Aproape toți investitorii prezenți în zona offshore au pus în așteptare sumele alocate. Mai mult chiar, compania americană Exxon a anunțat că vrea să renunțe la exploatarea din Marea Neagră și că dorește să negocieze o vânzare a participațiilor sale la proiectul offshore din România.

Trebuie înțeles exact că, până acum, firmele care au concesionat perimetrele din Marea Neagră au făcut deja cheltuieli substanțiale. Este vorba despre cele cu explorarea și cu construirea de infrastructură specifică.

Ieri, reprezentanții la vârf ai companiei Petrom s-au întâlnit cu premierul Ludovic Orban și cu ministrul economiei, Virgil Popescu. Ceea ce știm din declarațiile publice ale premierului Orban este că investitorii sunt îngrijorați de faptul că o ordonanța care modifică Ordonanța 114 a fost respinsă de Senat. Cu alte cuvinte, incertitudinea persistă. Așa după cum persistă și incertitudinea referitoare la situația companiei Exxon.

Este clar că investitorii au depășit deja starea de așteptare. Se află într-un recul. Acum, șansele ca exploatarea gazelor să nu înceapă sunt mai mari decât șansele ca extragerea gazului să fie demarată.

În tot acest timp, gazele naturale își pierd din valoare. La nivel european, încă se negociază ca gazele naturale să fie recunoscute drept combustibil de tranziție. Ceea ce înseamnă, în contextul pactului verde european, că anii în care gazele naturale vor mai fi utilizate fără constrângeri de mediu sunt numărați. Iar România pierde timp și bani tărăgănând deciziile clare cu privire la exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.