Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Comisia Europeană arată „splendidul dezastru” în care se află economia românească

euro.jpg

Image source: 
Pixabay (ilustrație)

„Un splendid dezastru”. Acestea sunt cuvintele rostite de Zorba Grecul în faimoasa scenă din film când telefericul se prăbușește și o dată cu el investiția. Scena a fost evocată de multe ori cu ocazia crizei grecești și a fost comparată cu căderea economiei grecești. Ai văzut vreodată vreo prăbușire mai măreață?, exclamă Zorba.

Citind rapoartele Comisiei Europene publicate ieri cu ocazia inițierii procedurii de deficit excesiv pentru România, cuvintele care îți vin în minte sunt aceleași: ne aflăm în fața unui splendid dezastru.

Raportul Comisiei Europene arată că România va avea în continuare o creștere economică robustă: 3,8%, anul acesta, 3,5%, anul viitor și în 2022. Pe de o parte, stimulii salariali incluși în politicile publice vor continua să ducă la creșterea consumului. Pe de altă parte, creșterea deficitelor erodează încrederea investitorilor în sustenabilitatea creșterii.

Contribuția exportului net va continua să rămână negativă, pentru că exporturile ar putea fi afectate de cererea externă slăbită, iar importurile vor fi încurajate de consumul intern privat.

Prognoza Comisiei Europene în materie de deficit este de 4,9% din PIB, anul acesta, 6,9%, în anul 2021 și de 7,7% din PIB, în anul 2022. Deficitul structural va urca cu 1,9% din PIB în anul 2021 și cu 0,8%, în anul 2022. Trebuie menționat că un deficit bugetar de 7,7% din PIB întrece orice imaginație și depășește limita posibilului. De aceea, indiferent de declanșarea procedurii de deficit excesiv, România va trebui să ia măsuri pentru reducerea deficitului.

Deocamdată, însă, scăderea deficitului nu se întrezărește. Comisia Europeană a calculat în raportul de ieri că o creștere a pensiilor, cu procentajul proiectat prin lege, va influența, anul acesta, creșterea deficitului bugetar cu 0,9 puncte procentuale din PIB, cu 1,7 puncte procentuale anul viitor și cu 1,1 puncte procentuale în anul 2022. Dublarea alocațiilor va avea ca efect un cost anual de 0,6% din PIB.

În anul 2018, datoria publică era de 34% din PIB, iar estimările Comisiei arată că în anul 2022 se va ajunge la 46% din PIB.

Guvernul și-a asumat o corecție a deficitului excesiv, respectiv reforme structurale și consolidare fiscală. Sunt măsuri care ar trebui să aducă până în anul 2022 nivelul deficitului sub celebra cotă de 3% din PIB. Deficitul ar trebui să urmeze o traiectorie descendentă, până la 2,8% din PIB, în anul 2022.

Până la 15 septembrie anul acesta, România va trebui să prezinte un plan de acțiune concret prin care se angajează să aducă deficitul în parametrii normali europeni. Până atunci, până în septembrie, vom vedea cum evoluează economia europeană, dar și cum performează economia românească. Până atunci, vom cunoaște și decizia privind aplicarea legii pensiilor. Data de 15 septembrie va fi un moment al adevărului pentru următorii trei ani.

Culmea este că „lebăda neagră” numită coronavirus vine într-un moment extrem de complicat pentru România. Cele mai pesimiste așteptări se pot întâmpla anul acesta. În sensul că România, exact atunci când ar avea mai multă nevoie de măsuri de stimulare a economiei, nu poate apela la ele. De ce? Pentru că nu mai există spațiu fiscal.

„Gloanțele” stimulării fiscale au fost trase când nu era nevoie, în anii în care economia creștea peste potențial. Acum, când epidemia de coronavirus lovește economiile lumii, statele pregătesc pachete de stimulare a creșterii.

În schimb, România a rămas fără resurse bugetare tocmai acum când ar avea mai multă nevoie de ele. Stimulii fiscali au fost risipiți când nu era absolut necesară utilizarea lor. Acum, când situația economică globală este complicată, România este cu spatele la zid. Aproape condamnată să găsească, în același timp, soluții de reducere a deficitului și de creștere a economiei.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Comisia Europeană arată „splendidul dezastru” în care se află economia românească