Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Povestea porcului. Știm ce este de făcut, cum trebuie făcut, dar nimeni nu are curajul să facă

porci.jpg

Povestea porcului. Știm ce este de făcut, cum trebuie făcut, dar nimeni nu are curajul să facă.
Povestea porcului. Știm ce este de făcut, cum trebuie făcut, dar nimeni nu are curajul să facă.
Sursa imaginii: 
Pixabay (ilustrație)

Una din temele cu impact în rândul publicului din România, apărută zilele trecute, este cea privind creșterea porcilor în gospodăriile populației. Apele au fost agitate de dezbaterea publică a unui ordin al Agenției Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Pentru toată lumea tema porcilor crescuți în gospodăriile populației este dificilă. Politicienii se feresc de ea și o abordează cu mănuși pentru că gospodarii care cresc porci sunt un bazin electoral mare. Reprezentanții industriei cărnii de porc nu vor să scoată castanele fierbinți din foc cu mâinile lor, iar autoritățile propun o serie de măsuri, după care, văzând reacția publicului, se retrag în birouri.

Într-adevăr, ordinul ANSVSA nu prevede interzicerea creșterii porcilor în gospodăriile țărănești. Dar actul legislativ susține interzicerea reproducției și a vânzării porcilor. În plus, gospodăriile populației în care se cresc porci vor trebui să respecte o serie de condiții de biosecuritate. De fapt, specialiștii susțin măsurile propuse în ordinul ANSVSA. Unii dintre ei cred că este nevoie de măsuri chiar mai dure. Dar aproape nimeni nu își asumă tranșant și public susținerea unor măsuri în domeniul creșterii porcinelor.

Doar că situația este gravă. Pesta porcină africană a avansat în multe zone ale țării, iar companiile de creștere a porcilor stau cu „satârul deaupra gâtului”, riscând ca în orice moment boala să intre pe porțile combinatului.

În acest context, Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România a prezentat un studiu privind sectorul de creștere a porcinelor din România. Și pentru ca studiul să fie perfect credibil el a fost realizat de un institut de cercetare specializat din Olanda.

Studiul arată cu adevărat situația industriei și unele concluzii sunt de-a dreptul șocante pentru publicul larg, dar tolerate de autorități. Astfel, iată câteva date desprinse din studiu. Mai mult de jumătate din carnea consumată de români, 53%, este de porc. În mediul rural, 30% din carnea de porc consumată provine din gospodăriile populației. Producția de carne este de 450.000 de tone, iar în perioada 2017-2019, producția autohtonă s-a redus cu 20%. Drept urmare, importurile au crescut semnificativ ajungând până la 65% din carnea de porc consumată în România.

Dar, răspăndirea pestei porcine africane a arătat haosul care există în gospodăriile populației. Astfel, studiul arată că marea majoritate a focarelor de pestă au provenit din gospodării care au unul sau doi porci. 136 de focare au provenit de la exploatații necomerciale care au între 21 și 100 de porci și doar 15 focare au venit din exploatații cu mai mult de 100 de porci.

Cu această ocazie s-a putut constata că nu s-au respectat cerințele de identificare și înregistrare a porcilor. De exemplu, au fost găsiți porci de 60 de zile care nu au fost înregistrați. La fel, baza de date națională nu a fost actualizată, abatorizarea unor animale nu a fost înregistrată, iar crotaliile au fost păstrate, după abatorizare, la domiciliu. De asemenea, au existat vânzări de porcine fără documente legale. Toate aceste constatări ne arată haosul legal și sanitar care este în zona gospodăriilor în care se cresc porci. Pentru specialiști aceste lucruri sunt secretele lui Polichinelle. Le știu cu toții.Dar, pentru publicul larg, situația pare a fi scăpată de sub control.

Studiul realizat de institutul de cerectare olandez propune și câteva măsuri pentru reducerea riscului de transmitere a pestei porcine africane. Este vorba despre îmbunătățirea condițiilor de biosecuritate la nivelul fermelor (fapt cerut și de ordinul ANSVSA), despre eliminarea porcilor din gospodăriile populației aflate în apropierea fermelor comerciale. O idee corectă, dar va fi cineva atât de curajos la nivel politic să o și aplice? Greu de crezut, dar trebuie spus că sunt state europene care au luat astfel de măsuri sau asemănătoare. Alte măsuri propuse sunt colaborarea dintre fermele comerciale și gospodăriile populației, înființarea de ferme integrate într-o singură locație și compartimentarea, acest lucru însemnând că fermele comerciale care activează în zone în care nu se manifestă boala se pot uni și pot încerca să exporte.

Desigur, propunerile cercetătorilor olandezi sunt bine venite. Dar interesele din România sunt atât de complicate încât este greu de crezut că măsurile vor fi aplicate prea curând. Sau cum se spune în popor se vor aplica atunci când „o zbura porcul”.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.