Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce mai lipsea la criza coronavirus? Războiul pe prețul petrolului

oil-refinery-2754223_1280.png

Ce mai lipsea la criza coronavirus? Războiul pe prețul petrolului.
Ce mai lipsea la criza coronavirus? Războiul pe prețul petrolului
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Ieri, prețul țițeiului s-a prăbușit. A scăzut în cascadă cu 25%, cu 30% și apoi până la 33%. Analiștii au arătat că o prăbușire la acest nivel s-a mai întâmplat doar în anul 1991, cu ocazia războiului din Golf.

Contextul este acum diferit. Nu este război, dar statele se confruntă cu o criză a coronavirusului. O criză care este deocamdată una a ofertei, în sensul că o parte din lanțurile de aprovizionare mondiale sunt blocate, ceea ce înseamnă că vorbim despre o criză de produse pe piață și deci o tendință de creștere a prețurilor, nu de prăbușire, așa cum s-a întâmplat cu țițeiul.

Dar, criza petrolului s-a născut din altceva. La sfârșitul săptămânii trecute, Rusia a refuzat cererea țărilor OPEC de a reduce producția zilnică de țiței, în total, cu 1,5 milioane de barili pe zi. Rezultatul a fost că Arabia Saudită a schimbat brusc tactica și s-a angajat într-un joc dur. În sensul că a crescut producția și a încurajat o scădere a prețului provocând, în același timp, și Rusia, și Statele Unite, cu petrolul de șișt.

A fost o tactică inspirată parcă din luptele de stradă în care regula este: câștigă cel care rămâne în picioare.

Analiștii au asociat această mișcare cu cea din anul 1985, atunci când piața a fost inundată de țiței, prețul a scăzut și a fost considerată una din cauzele căderii Uniunii Sovietice.

Astăzi, nimeni nu poate extrage țiței la costuri mai mici decât Arabia Saudită. Adică, în această economie costurile sunt de 2,80 dolari pentru un baril, în timp ce o companie americană are costuri de 16 dolari, iar o firmă din Rusia de 20 dolari pe baril.

Acestea sunt costurile generale. Dar, companiile petroliere sunt mai mult decât simple afaceri. Ele reprezintă, în unele cazuri, statele. Iar, în acest context, companiile petroliere își includ în bugete prețuri de vânzare mult mai mari decât cele simple de extragere a țițeiului.

La un preț de 31 dolari pentru un baril al țițeiului Brent nu este nimeni fericit și conform Bloomberg, nici o companie petrolieră nu își atinge veniturile pe care le-a inclus în buget. Nici compania Aramco, proaspăt cotată la Bursă, nici firmele americane, nici cele din Rusia. Mai sensibile la prețul scăzut sunt, însă, companiile americane care extrag petrol de șist.

Problema este că investitorii în companiile petroliere nu sunt deloc fericiți în momentul în care la orizont se întrevăd zile complicate pentru aceste firme. Iar acest lucru s-a demonstrat rapid pe burse. Companiile de petrol au suferit ieri pierderi importante, în special cele americane și britanice.

Căderea burselor a atras și companii din domeniul minier afectate de reducerea de către China a aprovizionării cu materii prime.

Unii dintre consumatori se pot bucura pe moment pentru prețul redus al petrolului. Sunt domenii economice, precum cel de transport sau cel turistic, care depind covârșitor de prețul combustibilului. Culmea este că aceste industrii nu pot beneficia de acest moment, pentru că evoluția crizei dată de coronavirus a ridicat alte bariere serioase.

Turismul este în cădere accentuată la nivel mondial, pentru că măsurile de combatere a transmiterii virusului descurajează substanțial plecările turistice.

La fel, epidemia de coronavirus schimbă pentru o perioadă regulile de transport, controalele la vamă sau modul de încărcare a mărfurilor în regiunile atinse de virus.

În fine, marea problemă este că au fost cazuri în care prețul țițeiului a urcat la fel de repede precum a coborât. Deci, de acest război al prețului nu ar trebui să se bucure nimeni prea tare. Pentru că evoluția prețului se poate schimba rapid.

 

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Ce mai lipsea la criza coronavirus? Războiul pe prețul petrolului