Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


În ce condiții se poate amâna plata ratelor? "Băncile nu pot să facă asta de la sine, nu pot să negocieze"

housebuilding-1005491_1920.jpg

Image source: 
pixabay.com

Termenul limită pentru plata impozitelor pe clădiri, terenuri și mașini se prelungește din 31 martie până pe 30 iunie, au anunțat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu și premierul Orban. Amânarea va fi făcută prin ordonanță de urgență în prima ședință de guvern. În Italia, țară grav afectată de coronavirus, autoritățile au anunțat însă măsuri de protecție socială și financiară ferme și au suspendat plata la creditele ipotecare. În ce scenariu și cum ar putea lua și România astfel de măsuri? Și cum schimbă COVID-19 comportamentul finanicar al populației? Răspunde la RFI analistul economic Dragoș Cabat

Dragoș Cabat: Ar putea să aibă în vedere o asemenea măsură în cazul în care numărul îmbolnăvirilor ar ajunge la peste câteva zeci de mii, ceea ce este posibil în următoarea perioadă, din păcate. Dar eu cred că nu este încă momentul. Am văzut că deja s-au lansat câteva idei, parcă și Ministerul de finanțe a lansat ideea de a se putea plăti până în iunie taxele locale pe mașini, pe terenuri. Este o facilitate tocmai ca să nu se producă aglomerație pentru cei care nu le plătesc online. Să nu se producă aglomerație în relația cu administrațiile locale. Pe de altă parte nu cred că este cazul, în acest moment, ca în România să fie niște facilități speciale pentru cei care au de plătit rate le credite. 

Reporter: Ține de bănci să vină în întâmpinarea clienților pe care îi au sau e rezultatul intervenției directe a autorităților? 

D.C: Băncile, din păcate, nu pot să facă ele, de la sine, nu pot să negocieze. Ar trebui să negocieze cu clientul care în momentul respectiv este în izolare, într-un fel. De aceea nu poate plăti. De aceea ar trebui să intervină legea sau cel puțin un regulament al Băncii Naționale. Dar cel mai sigur ar fi fie printr-o ordonanță de urgență, fie printr-o lege sau măcar un regulament al Băncii naționale, care să poată să producă cadrul instituțional ca să se întâmple lucrul acesta.

Rep: Din perspectiva comportamentului financiar, cum influențează o astfel de criză fără precedent oamenii? Am auzit inclusiv afirmații, mai în glumă, mai în serios, că nu se mai duc să plătească întreținerea, ci se duc să ia conserve, de exemplu. 

D.C: Sigur că există cumpărăturile acestea de panică și oamenii tind să aibă priorități ciudate în perioada aceasta. Cu toate acestea, cred că oamenii își vor reveni, mai ales dacă fenomenul acesta se va prelungi încă o lună, două, trei. Își vor da seama că ar trebui să facă toate plățile, nu numai pe cele care le consideră sau pe care vor să le facă într-un moment de panică.

Rep: Cât de mult credeți dumneavoastră că va influența pandemia de coronavirus anii ce vor veni?

D.C: În mod normal ar trebui să se revizuiască politicile publice, iar în primul rând cele pe sănătate, dar și reacția administrațiilor centrale și locale la asemenea crize. Sentimentul este că, în mod clar, au fost prinse multe dintre administrații pe picior greșit. Exemplul bun fiind China, deși acum sunt informații că primul caz ar fi fost cândva la mijlocul lui noiembrie. Atunci, China nu mai este chiar un exemplu, pentru că din noiembrie până în februarie a trecut mult timp.

Rep: Aici îmi permit să fac o paranteză. Nu vreau să vă contrazic neapărat, însă am văzut imagini cu uși sudate în China. Și sunt imagini verificate. Acolo intervenția a fost promptă, dar a fost extrem de dură.

D.C: Foarte dură, sigur, dar vorbim despre un regim autocrat care își permite să aibă acest gen măsuri. În țările democratice este mult mai complicat. În Europa avem libera circulație a persoanelor. Fenomenul este mult mai greu de controlat. Cu toate acestea, ca să revenim la întrebarea dumneavoastră, e necesară o reviziure a sistemelor de reacție la astfel de calamități sau evenimente cu impact major și internațional. Ar trebui să fie revizuit modul de reacție.