Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Moș Crăciun vine în martie. Sau când nu pot cheltui companiile cât le pot da guvernele, băncile și băncile centrale

money-1005464_1280.jpg

Statele, guvernele, băncile centrale și instituțiile financiare prezintă programe de salvare a economiei. Sunt atât de multe și de diverse încât te poți întreba dacă se vor găsi firme care să atragă toate fondurile.
Statele, guvernele, băncile centrale și instituțiile financiare prezintă programe de salvare a economiei. Sunt atât de multe și de diverse încât te poți întreba dacă se vor găsi firme care să atragă toate fondurile.
Image source: 
Pixabay (Ilustrație)

Statele lovite de epidemia de coronavirus, dar și de spectrul crizei, se întrec în a oferi pachete de stimulare a economiei. Și nu doar statele și guvernele, ci și instituțiile financiare internaționale. La fel și Comisia Europeană. Unde întorci capul vezi o măsură de salvare a companiilor sau locurilor de muncă.

De exemplu, printr-o interesantă coincidență noaptea trecută guvernul României și conducerea Băncii Centrale Europene se aflau în ședință, în același timp, cu scopul de a hotărî noi soluții de stimulare a economiei.

Ședința BCE a fost una de urgență, neașteptată, după ce săptămâna trecută, instituția cu sediul la Frankfurt, a mai avut o ședință cu decizii care au dezamăgit piețele. Adică, nu a scăzut dobânda la depozite și a preferat să anunțe un pachet de finanțare a economiei.

Și Fondul Monetar Internațional a pregătit o serie de linii de finanțare speciale pentru această criză. Miliardele de euro și de dolari se găsesc aproape la tot pasul. Desigur, ele trebuie să coboare din sferele înalte ale instituțiilor financiare și ale băncilor în economia reală, să ajungă la firme.

Două tipuri de măsuri de stimulare a economiei au atras atenția în România. Este vorba despre cele prezentate de premierul Ungariei și de pachetul de măsuri al Cehiei.

Ungaria a suspendat plata ratelor la credite, principalul și dobânda, pentru companii și persoane fizice, până la sfârșitul anului. Evident că această decizie îi va face pe români să se uite cu jind la o astfel de măsură. Trebuie, însă, spus că piețele financiare nu au primit deloc bine această decizie, forintul, moneda națională maghiară, a atins un minim istoric față de euro.

Cehia a anunțat un pachet de sprijin de 40 miliarde euro, 4 miliarde ca ajutor direct pentru companii și 36 miliarde euro în contul garanțiilor statului. Desigur, șochează suma foarte mare pe care o disponibilizează, direct sau indirect, guvernul de la Praga. Există chiar voci care spun că România ar trebui să aplice un pachet de ajutor pentru economie de aceleași proporții.

Ceea ce este imposibil, pentru că 40 miliarde euro înseamnă mai mult de jumătate din veniturile totale ale bugetului consolidat. Și mai este o diferență între Cehia și România.

În anul 2018, pentru care există date comparabile, Cehia avea excedent bugetar de 1,1% din produsul intern brut, în timp ce România avea deficit de 3% din PIB. Cehia avea venituri bugetare de 41,7% din PIB, iar România era la un nivel de 32,3% din PIB. Cheltuielile bugetare erau de 35,2% din PIB, iar Cehia avea un procentaj de 40,7% din PIB.

În fine, datoria publică era în Cehia de 32%, iar pentru România de 35% din PIB. Aceste date arată că economia Cehiei este mult mai echilibrată din punct de vedere bugetar, ceea ce îi oferă acum mai multă „muniție” pentru a lupta cu criza economică.

Este o greșeală să se compare pachetele de stimulare ale diferitelor state. Pentru că situația macroeconomică este diferită. Marile economii trag cu „bazooka”, atunci când aruncă în joc pachete de susținere a companiilor, în timp ce economiile emergente abia dacă apucă să folosească praștia.

În esență, există diferențe semnificative între state, în ceea ce privește sumele puse în joc, dar sunt și o serie de principii asemănătoare.

După miezul nopții, Banca Centrală Europeană a anunțat un pachet de susținere a economiei zonei euro în valoare de 750 miliarde euro, un așa-numit program de achiziții de urgență pandemică. La București, guvernul Orban se mai afla încă în ședință.

Ce știm din pachetul de stimulare este ceea ce a anunțat premierul înainte de începerea ședinței de guvern și anume că Executivul va susține șomajul tehnic și va oferi un pachet de garanții pentru companiile care au nevoie de credite. La care se adaugă comunicatul Băncii Naționale a României în care se arată că „va asigura fluxuri neîntrerupte de numerar băncilor”.

Sunt mulți bani în joc în Europa și în lume. Privind tabloul ești tentat să crezi că a venit Moș Crăciun în luna martie. Să vedem dacă „minunea” va ajuta economia globală.

 

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Moș Crăciun vine în martie. Sau când nu pot cheltui companiile cât le pot da guvernele, băncile și băncile centrale