Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


IMM-uri: Vrem solidaritate și din partea statului. Sindicate: Se încurajează trimiterea angajaților în șomaj tehnic

russia-95311_1920.jpg

Image source: 
pixabay.com

Guvernul a anunțat primele măsuri pentru economie: credite garantate cu dobândă zero pentru IMM-uri și plata a 75% din șomajul tehnic, acolo unde se întrerupe activitatea și unde antreprenorii arată că au pierdut cel puțin un sfert din cifra de afaceri. Sunt măsuri ce vizează perioada stării de urgență, iar premierul Orban dă asigurări că ar fi și alți bani pregătiți pentru reducerea pierderilor pe care le provoacă pandemia de coronavirus. Cum primesc însă pachetul de măsuri sindicatele și patronatele? 

IMM-uri: Statul să-și redimensioneze cheltuielile. Să fie solidaritate până la capăt

Beneficiile pe care le acordă acum statul bifează parțial nevoile angajaților și angajatorilor și reprezintă un prim pas, comentează la RFI Florin Jianu, reprezentantul IMM-urilor private. La RFI, Florin Jianu cere însă solidaritate până la capăt: statul să-și redimensioneze cheltuielile, iar mediul bancar să vină în sprijinul antreprenorilor, cu amânări ale împrumuturilor și dobânzilor:

Florin Jianu: Una e legată de subvenționarea salariilor pentru cei care sunt în dificultate. A doua e legată de lichiditatea pentru firme. Sunt două lucruri pe care le putem bifa ca realizate. Ceea ce noi spunem e că suntem încă la începutul crizei. Cred că mai e nevoie de alte tipuri de intervenții. Cred că trebuie să ne uităm în continuare și spre cei care dețin resurse financiare în acest moment, cum sunt băncile. Mai trebuie să facem un lucru fără de care noi nu vedem cum va funcționa. Trebuie să ne îndreptăm și spre ajustarea cheltuielilor publice. Nu se poate solidaritatea să fie numai de o parte, mediul privat își restrânge activitatea, iar în sfera mediului public să se meargă în continuare cu cheltuielile angajate ca până acum. Practic nu va fi posibil. Guvernul trebuie să iasă și cu o ajustare a cheltuielilor publice.  

Reporter: Puteți să fiți ceva mai exact pe acest subiect? La ce vă gândiți exact?

F.J: Pur și simplu să facă o analiză foarte clară, să vadă unde sunt zonele de costuri nesustenabile și să ia măsuri în acest sens. O amânarea contribuțiilor, a  taxelor, a impozitelor ar fi utilă tocmai pentru că ar lăsa o gură de oxigen întreprinzătorilor. Sistemul bancar ar trebui să vină într-o acțiune de solidaritate și să amâne. Gândiți-vă că foarte mulți întreprinzători, chiar și persoane fizice, în această perioadă nu au venituri. De unde să plătească împrumuturi, dobânzi? Trebuie să ne uităm într-un complex de măsuri și de factori.

Rep: Haideți să defalcăm un pic ce a anunțat guvernul Orban. Vorbeați de cele două categorii țintite. Să ne referim acum la plafonul de garantare a creditelor de investiții majorat în primă fază cu 5 miliarde de lei. Cum sună măsura asta? 

F.J: E o primă fază. În funcție de cum se vor acoperi acești bani, guvernul a anuțat încă două faze, aceea de mărire cu încă 5 miliarde de lei și a treia fază de mărire cu încă 15 miliarde. Sunt două tipuri de categorii, prima a investițiilor, pentru cei care în această perioadă doresc să facă. Nu aș începe și nu aș pune accent pe această zonă, ci, mai degrabă, pe capitalul de lucru. Acolo avem două tipuri de categorii, microîntreprinderile, respectiv întreprinderile mici și mijlocii, care au nevoie în această perioadă să aibă o lichiditate ca să își plătească clienții și furnizorii, parte din salarii. Acolo avem o garanție de până la 90% pentru sume mai mici de un miliard de lei și 80% pentru sume mai mari de un miliard de lei. Un lucru foarte bun e că dobânda subvenționată de stat e 100%. Și asta e o facilitate. O să vedem cât de dorită va fi. Sunt convins că acest efect de multiplicare pe care îl au acești bani poate fi foarte bine gestionat și folosit. 

Rep: Va fi plătit din bugetul Ministerului Muncii șomajul tehnic, 75% din salariul mediu brut, nu mai mult de acest nivel.

F.J: 75% din salariul mediu net ajunge undeva spre 3.000 de lei. Sunt două tipuri de firme. Firmele care trebuie ajutate imediat, fără dar și poate. Vorbim, totuși, de niște firme, domenii, coduri CAEN cuprinse prin decretul prezidențial și prin măsurile luate ca urmare a instituirii stării de urgență. Vorbim despre închiderea restaurantelor, a hotelurilor, a activităților publice. Sunt domeniile foarte clar afectate. A doua, este vorba de firme care și-au restrâns activitatea, fie firme conexe, fie din alte domenii, dar care și-au restrâns activitatea în această perioadă. Din ce am văzut, propunerea publică e aceea ca să le fi fost afectată cifra de afaceri cu a scădere de 25%. Probabil pe o metodologie pe care o vom vedea public. Eu mi-aș dori să se întâmple totul online. Întreprinzătorul trimite către ANOFM că e într-o categorie sau în alta și atunci, pe perioada decretului prezidențial a stării de urgență, va fi susținut acest șomaj tehnic. 

Rep: Dacă plătea guvernul un procent din salariu era mai bine?

F.J: Noi am și denumit-o muncă flexibilă. Poate și denumirea asta de șomaj tehnic sună într-un anumit fel. Noi am numit-o muncă flexibilă și cu un contract mic, de două ore, patru ore, totuși să existe un tip de activitate. Nu am inventat noi acest tip de contract. Există în Germania. Germania așa face în aceste momente. Nu îi ține acasă pe oameni în șomaj tehnic, ci îi obligă să meargă la serviciu, două ore, cât se poate, muncă de acasă. E o formă activă de ocupare. 

Rep: Această facilitate se acordă pe perioada stării de urgență. Dar perioada stării de urgență e una relativ scurtă, dacă o privim din acest punct de vedere.

F.J: Eu de aceea am menționat că e, totuși, un prim pachet. Probabil starea de urgență se poate prelungii. Chiar dacă nu se prelungește starea de urgență, economia nu își revine imediat. E un prim pachet. Eu cel puțin așa îl văd, ca pe un prim pachet. 

 

Sindicate: Măsurile ar putea încuraja trimiterea angajaților în șomaj tehnic

De partea lor, sindicatele primesc cu rezerve măsurile de ajutor decise de guvern, respectiv plata a 75 la sută din salariul brut, din bugetul Ministerului Muncii, pentru angajații trimiși în șomaj tehnic. Măsură ar putea avea un efect advers: ar putea încuraja proprietarii de afaceri, în special IMM-urile, să-și trimită oamenii acasă - atrage atenția Petru Dandea, de la Cartel Alfa:

Petru Dandea: Ați auzit de angajatorii din domeniul construcțiilor auto, producție de autoturisme, care au trimis în șomaj tehnic salariații acasă. Și Renault și Ford au făcut lucrul acesta. E vorba de vreo 20.000 de salariați. Ambele companii operează prevederea din contractul colectiv de muncă, care spune că în cazul șomajului tehnic se plătește 85% din salariul de bază al salariatului. Ordonanța nu surprinde în niciun fel situațiile de tipul acesta pentru că ordonanța spune că în anumite condiții de încetare a activității sau de diminuare a activității comerciale, statul intervine cu această sumă de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

Reporter: Dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut.

P.D: Salariul mediu brut, așa cum a foste el fixat el ca nivel în legea bugetului de asigurări sociale. Cu alte cuvinte, explicația este simplă. Dacă tu ai lucrat la un angajator și ai avut un salariu mai mare decât salariul mediu brut pe economie, așa cum îl definește legea bugetului de asigurări sociale, angajatorul nu va primi decât 75% din salariul mediu brut, nu din salariul avut de tine, cel care ai avut salariul mai mare. Întrebarea este următoarea. Ce face Renault România, Dacia, care în baza contractului colectiv de muncă în vigoare pe care îl are, plătește ea, din fonduri proprii, acei 85% din salariul salariaților. Dacă firma aplică în baza ordonanței și transmite documentația solicitată în ordonanță, primește din fondul de șomaj cei 75% pentru locurile de muncă respective. 

Rep: Eu asta aș face dacă aș fi patron și aș completa din banii pe care îi am diferența, dacă salariile sunt mai mari.

P.D: Ordonanța nu spune lucrul acesta. Spune doar că statul dă banii aceștia. Guvernul poate să spună că pe el nu îl interesează că plătește sau nu plătește, el sprijină pe toată lumea în egală măsură, cu 75% din salariul de bază avut de salariat. Sigur, dacă au contracte colective de muncă încheiat la nivel de întreprindere, codul muncii îi obligă să le respecte. Dacia o să spună că conform contractului plătește 85%, își recuperează o parte din banii plătiți din fonduri proprii în felul acesta din fondul de șomaj. E adevărat, se poate opera și în felul ăsta, deși credem că ordonanța ar fi trebuit să fie mai explicită. Vă dau exemplul articolului XI, punctul 1, litera a, care este formulat așa „de prevederile alineatului 1 beneficiază angajatorii care îndeplinesc următoarele condiții”, iar litera a spune „întrerup activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii pe perioada stării de urgență decretate”. Noi am făcut o observație. Am continuat textul și am spus că am dori ca textul să fie completat așa „și plătesc salariațiilor indemnizațiile de șomaj tehnic și obligațiile aferente, impozit sau contribuții sociale”. De ce propunem noi introducerea acestui text suplimentar? Din păcate, avem informații de la mulți colegi, de la multe companii, în special întreprinderi mici și mijlocii, care tocmai datorită lipsei resurselor proprii trimit salariații acasă în concediu fără plată.

Rep: Bazându-se că îi va ajuta statul și că își vor estompa din pierderi? 

P.D: Exact. Noi am spus că nu suntem de acord ca statul să ajute angajatorii care, la rândul lor, nu înțeleg să ajute salariații. Este important ca activitatea economică să continue, dar dacă angajatorii trimit salariații acasă în concedii fără plată, de ce ar primi ei ajutor din partea statului?

Rep: Să simplificăm un pic pentru cine ne ascultă. Susțineți că s-a încurajat, poate fără voie, metoda șomajului tehnic?

P.D: Categoric că formula cea mai la îndemâna angajatorului este trimiterea în acest concediu fără plată, sarcina și dificultățile create de situația aceasta specială sunt puse strict în spatele salariatului. 

Rep: Fac însă o observație. În primă fază acest pachet vizează perioada pe care se întinde starea de urgență. Vorbim totuși de câteva săptămâni rămase. Nu e un lucru permanentizat sau extins pentru două, trei sau patru luni.

P.D: Din păcate, uitându-ne la modul în care pandemia afectează România, uitându-ne și la alte state din Europa, credem că termenul inițial de 30 de zile stabilit pentru starea de urgență, aproape sigur va fi prelungit. 

Sindicatele, patronatele și guvernul ar urma să discute săptămânal, a completat Petru Dandea.