Se vede inflația la orizont. BNR intră în „hora crizei”: va cumpăra datoriile statului

Mai exact, de-a lungul anilor, indiferent de situațiile economice prin care a trecut România, BNR a respectat principiul că nu finanțează în mod direct bugetul. Adică, nu cumpără direct titluri de datorie ale statului, ci doar administrează piața.

Principiul este sănătos, pentru că în felul acesta, banca centrală rămâne arbitru și reglementator și nu jucător. Și pentru a împiedica statele să devină „leneșe” asigurându-și resursele necesare finanțării de la sursă. Pe de altă parte, principiul este legat și de independența băncilor centrale față de guverne. Un „crez” de căpătâi pentru toate băncile centrale din lume.

Doar că declanșarea crizei financiare din anul 2008 a schimbat complet paradigma. Băncile centrale, din Statele Unite și din zona euro, au lansat așa-numitele programe de relaxare cantitativă, care au însemnat practic cumpărarea directă a datoriei statelor, respectiv a obligațiunilor emise de acestea.

În anii 2009-2010, Banca Națională a României a avut o politică diferită de cea a celorlalte bănci centrale, în sensul că nu a acceptat să finanțeze direct statul și a susținut contractarea unui împrumut de la Fondul Monetar Internațional.

Acum, BNR schimbă macazul. Lasă principiile la o parte și sare în ajutorul statului. Ce înseamnă că BNR va achiziționa titluri de stat de pe piața secundară? Practic, banca centrală va decide la un moment dat să intervină pe piață și să cumpere titluri de stat. Din experiența de pe alte piețe, precum cea valutară, BNR va interveni doar atunci când va fi cazul.

Contextul este, însă, complicat. Pe de o parte, pentru că la ultimele patru ședințe de licitații lansate de Ministerul Finanțelor, în luna martie, nu a fost acceptată nicio o ofertă a vreunei bănci comerciale, bineînțeles, din cauza diferenței de dobândă dintre cea cerută de bănci și cea oferită de stat.

Pe de altă parte, pentru că este ușor de anticipat că va urma o perioadă lungă de timp în care România va avea nevoie de bani, pe care îi va găsi prin împrumuturi. De aceea, Banca Națională va avea mult de lucru și de calculat.

BNR este un jucător important pe această piață. Cu o rezervă valutară solidă, de 35,8 miliarde euro, și chiar cu posibilitatea de a tipări monedă, banca centrală poate să fluidizeze piața. Vom vedea dacă va finanța statul cu resursele pe care le are la dispoziție sau cu monedă nouă. În orice caz, expertiza specialiștilor Băncii Naționale este acum un atuu.

Care vor fi, însă, efectele în economia românească? Este ușor de prevăzut că, în funcție de amplitudinea deficitului bugetar și de apetența băncilor de a împrumuta statul, BNR își va regla intervențiile.

În principiu, decizia BNR de a cumpăra titluri de stat de pe piața secundară va aduce mai mulți bani în piață și deci sunt șanse mari de creștere a inflației. Desigur, deocamdată, însă, grija inflației este cea mai mică pentru BNR și pentru guvern. Interesant este că la sfârșitul săptămânii trecute, Comisia Europeană a anunțat suspendarea regulilor de prudență bugetară, respectiv cele privind nivelul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar și 60% din PIB, în ceea ce privește datoria publică.

Practic, se dă liber la cheltuieli. Va fi de urmărit cât de responsabil sau cât de aventurist va fi comportamentul guvernului Ludovic Orban. Și cât de puternică va fi presiunea asupra Executivului a forțelor politice populiste.

În orice caz, este de așteptat ca efectele economice să fie creșterea inflației și a datoriei publice. Dar ce va mai conta într-o lume plină de datorii și de deficite.  

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.