Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Vom avea șomaj masiv și deficit peste 7%. Creșterea pensiilor cu 40%, o iresponsabilitate (Consiliul Fiscal)

bani.jpg

Sursa imaginii: 
RFI (arhivă)

”Ne vom confrunta mai degrabă cu o criză economică și socială decât cu una financiară”, declară la RFI președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, în contextul discuțiilor tot mai intense privind efectele crizei sanitare asupra economiilor la nivel mondial. Dăianu subliniază că principala problemă cu care se va confrunta Guvernul român va fi șomajul în număr foarte mare și deficitul bugetar, care în 2020, avertizează președintele Consiliului Fiscal, va trece de 7%. În tot acest context complicat, revenirea economică se va resimți abia spre sfârșitul anului, iar discuțiile privind creșterea pensiilor cu 40% în toamnă sunt naive, crede Daniel Dăianu.

Șomajul va fi masiv. Criza nu va fi în formă de ”V”

Daniel Dăianu: Efectul economic foarte sever al crizei sanitare este inevitabil. Când folosesc timpul prezent am în vedere și ce s-a întâmplat până acum. Peste tot în lume vom suferi o cădere  a producției, ceea ce se va vedea și în veniturile bugetare. Țările care au vulnerabilități mai mari, care au avut deficite fie bugetare, fie deficite externe mai mari, vor suferi mai mult întrucât accesul lor la finanțare va fi mai dificil, chiar și în condițiile suspendării regulilor fiscale în Uniuena Europeană. Va fi o criză economică. Eu nu aș pune pe primul plan dimensiunea finaciară, ci pe cea economică și socială.

Reporter: Unde va fi ea resimțită cel mai palpabil?

D.D: Criza socială are în vedere în primul rând, șomajul. Acesta va fi masiv. Deja se vede și peste ocean și în Europa. Nu că se simte în România. Cifrele sunt grăitoare. Eu nu îmbrățișez teza conform căreia evoluția economiilor se va înscrie pe un ”V”. Cred că revenirea, deși va avea loc și probabil se va produce din ultima parte a trimestrului al treilea, mai vizibil în trimestrul al patrulea, nu va fi în formă de ”V”. Înseamnă că rata șomajului nu va scădea în mod considerabil. Va trebui ca statul, firmele să facă în așa fel încât să protejeze capitalul uman. Marea încercare pentru toți, nu numai în România, este cum să stăpânească acest nenorocit de virus, cum să îl învingă, astfel încât să avem un ciclu epidemiologic cât mai scurt și mai favorabil reluării vieții economice și sociale atât cât se poate. A crede că măsuri de stimulare a econopmiei vor compensa ceea ces e întâmplă în economie în momentul de față este o naivitate.

E nevoie să finanțăm deficitul care va depăși 7%

Rep: România sau guvernul trebuie să se asigure că sunt investite sume consistente în tot ceea ce însemană relansarea economie, cu un plan pe termen lung. Avem o sumedenie exemple, Japonia, Germania, mai aproape de noi Ungaria...

D.D: Am înțeles întrebarea dumneavoastră și nu este nevoie să îmi enumerați aceste cazuri. Aș sublinia un lucru care este bine să se înțeleagă. Acele zeci de miliarde sau sute de miliarde de euro în cazul Germaniei, care sunt avansate sub acest generic de program de relansare economică, includ și multe garanții de stat, evaluarea unor participații ale guvernului în funcționarea unor întreprinderi. Nu este vorba despre injectarea efectivă de lichiditate.

Rep: Parțial e vorba și de asta...

D.D: Sigur că parțial. Și în România avem de-a face cu injectare de lichiditate. Obligatoriu în România este nevoia de a finanța deficitul. Definictul bugetar în acest an va depăși, foarte probabil, 7% din PIB. 7% din produsul intern brut al României, chiar și cu declinul pe care îl avem în vedere, însemană mai bine de 15 miliarde de euro.

Creșterea cu 40% a punctului de pensie ar fi o iresponsabilitate

Rep: Ce măsuri ar trebui luate pentru finanțarea acestui deficit bugetar?

D.D: În primul rând trebuie să restructurăm bugetul astfel încât să asigurăm mijloacele de luptă contra virusului corona. Ești ca la război, asta trebuie să facem în primul rând. Va fi foarte greu întrucât veniturile bugetului României sunt foarte scăzute. Noi nu avem spațiu de mișcare pe care îl au germanii, francezii și chiar italienii. Trebuie să plătești pensii și salarii oamenilor. Asta e obligatoriu, chiar dacă se încearcă acum o diminuare a salariilor din sectorul public. În al doilea rând, trebuie să asiguri accesul la finațarea țării, fie de pe piața internă, fie de pe piața externă. Pentru așa ceva nu trebuie să crești cheltuieli permanente, asta legat de creșterea cu 40% a punctului de pensie. A gândi că se poate așa ceva în condițiile de acum arată iresponsabilitate. Oamenii care mai clamează așa ceva nu înțeleg.

Rep: Așadar, e improbabil ca acea creștere a pensiilor cu 40%, despre care s-a vorbit foarte mult, să se mai întâmple în toamnă...

D.D: Eu cred că nici nu are rost să mai accentuăm, nici dumneavoastră, nici eu. Revin la întrebarea dumneavoastră. Se pot face lucruri. Dacă faci cu cap, anume să folosești unele injecții de lichiditate, să oferi garanții de stat, să ai programe bine definite pentru care să accesezi fonsuri europene.

Ascultă:

 
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, despre criza economică