Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pactul verde al UE combinat cu unul alb: răspunsul economic la criza Covid19?

p043626-761678.jpg

VdL 22 aprilie 2020
Ursula von der Leyen propune un „pact alb” destinat încurajării sectorului medical european
Image source: 
European Union 2020

Liderii UE au nouă ședință prin videoconferință joi 23 aprilie când vor caută un răspuns economic la criza actuală. Liderii se vor apleca rapid și asupra problemei statului de drept în contextul crizei – cazul Ungariei – dar va fi vorba acum mai ales despre găsirea unor linii generale de relansare economică asupra cărora toate capitalele să fie de acord. Lipsa de viziune în UE rămâne totuși o problemă majoră. 

O lipsă de viziune sau cel puțin de viziune comună duce pentru moment la o situație care pare fără ieșire. 

O idee vine de la Comisia Europeană și asta în prefața summitului, anume combinarea celebrului Pact Verde ecologic cu un „pact alb” destinat încurajării sectorului medical european. Criza a dovedit că nu toate statele membre aveau un sector medical robust, că nu toate investesc în sănătate la nivel egal, prin urmare Comisia încearcă o inovație în domeniu. 

Banii ar putea proveni, în viitorul cadru financiar european post 2021, și de la Mecanismul de Salvare al zonei euro care poate deja interveni pentru necesitățile actuale pâna la 2% din VNB al unei țări. 

E o idee, dar va fi bine primită? Liderii UE vor trebui acum să definească un mandat pentru Comisia Europeană care , ajutată de statele membre, este așteptată apoi să propună soluții  în cadrul definit. 

Dar Europa este mai departe împărțită între interese divergente și puncte de vedere total opuse. In plenara PE zilele trecute, presedintele Consiliului European, Charles Michel, voia să creadă mai departe în posibilitatea de a reuni aceste puncte de vedere.

Iar Michel va lucra cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen la un plan de relansare a Europei. In mod inedit, echipa nu-l include însă și pe presedintele Parlamentului European, italianul David Sassoli, scos din joc de Germania fiindcă s-a arătat intransigent privind lansarea de coronabonds în favoarea Italiei. 

Si iată problema de fond: între îndatorarea garantată cu bugetul UE – dorită de statele sudice și de Franța – și alocarea unor resurse limitate prin alte mecanisme – dorită de nordul european -  Europa nu pare a găsi soluția. 

Îndatorarea prin emiterea de obligațiuni comune și deci mutualizarea datoriei (coronabonds) nu intră acum în calculul marilor contribuitoare la bugetul UE  - Germania,  Olanda, Suedia - care știu că plata datoriei le va reveni apoi în mare parte. 

Dar Franța, nu mai putin importantă în acest calcul, crede că nordicele vor ceda. Rectificarea bugetară produsă de mai multe state în ultimele zile arată o depășire cu mult a procentului datoriei față de pragul admis de 60% din PIB. 

In aceste condiții, se crede că un plan robust de relansare va exista pentru toate statele UE și că el va trece prin faimoasele coronabonds pe care clubul austerelor va sfârși prin a le accepta. 

 
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan