Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Firmele salută ”IMM INVEST”, dar se tem că puține companii vor îndeplini criteriile Guvernului

A doua tentativă de pornire a ”IMM INVEST” e programată marți dimineață, după ce lansarea inițială a programului destinat întreprinderilor mici și mijlocii, pe 17 aprilie, a fost un fiasco total, site-ul blocându-se la scurt timp de la lansare. Oficialii guvernamentali au vorbit atunci despre un număr prea mare de accesări și despre un posibil atac cibernetic asupra site-ului. 44.000 de IMMuri sunt aşteptate să beneficieze de programul guvernamental de finanţare, care ar trebui să dureze până în 2026, în limita unui plafon inițial de 15 miliarde de lei, cu implicarea a 22 de bănci. Despre acest program și despre modalitățile prin care statul poate ajuta întreprinderile mici și mijlocii, afectate de criza generată de coronavirus, a vorbit, într-un interviu acordat RFI, Dragoș Anastasiu, președinte al Camerei de Comerț Româno-Germane și membru în consiliul director al Coaliției pentru Dezvoltarea Romaniei.

Cine are dreptul la creditele pentru IMM-uri, cine se califică?

Dragoș Anastasiu: Ideea a subvenționa dobânzile pentru credite de working capital sau de investiții este una bună fără doar și poate. Va trebui să vedem în practică cum se întâmplă lucrurile. Am văzut acolo o cauzalitate legată de faptul că cei care solicită astfel de credite trebuie să păstreze locurile de muncă din martie 2020 până la sfârșitul anului. Dacă au avut 50 de angajați, 50 de angajați trebuie să aibă până la sfârșitul anului, ceea ce cred că va fi extrem de greu pentru 95% dintre IMM-uri. Asta este prima chestiune. A doua chestiune este cea legată de birocrație. Ei spun că lucrurile se vor desfășura repede. Mie mi-e teamă pentru că avem experiență legată de felul în care se mișcă și unii și alții la stat. Și FNGCIMM și Ministerul de Finanțe și băncile sunt organisme care nu sunt neapărat lipsite de birocrație. Mai sunt și alte probleme legate de cine are dreptul, cine se califică. Vă dau un exemplu. Cei care aveau restanțe la bănci din diverse motive, poate că unii dintre ei nu își primeau banii de la stat, de exemplu pe concedii medicale și alte lucruri de genul ăsta, rambursau întârziat diverse alte credite la bănci. Nici ei nu se califică.

Reporter: Vorbim despre un program care, teoretic, ar trebui să dureze până în 2026, iar limita de plafon inițială este de 15 miliarde de lei, cu implicarea a 22 de bănci. Undeva la 44.000 de IMM-uri estimează guvernul că sunt așteptate să beneficieze de acest program. Cum vedeți această sumă de 15 miliarde de lei până în 2026?

D.A: Pentru ce se întâmplă în piața din România e o sumă considerabilă. Acest proiect nu a fost neapărat gândit acum pentru perioada de pandemie. Era gândit dinainte. Acum s-a mărit plafonul. Fără doar și poate este foarte bine că există, dar va trebui să vedem în practică câți se vor califica. Vorbim de foarte multe fonduri pentru investiții. Nu știu cât de multe firme vor mai fi în stare să facă investiții. S-ar putea să ne trezim că suntem în situația în care avem credite să ne luăm mașini, dar nu avem motorină ca să putem să circulăm cu mașina. Va trebui să vedem în practică dacă cele 44.000 de firme se vor califica, cât de birocratic va fi tot procesul și cum se va derula. Ne bucurăm că există, dar trebuie și implementat.

Modelul german, aplicabil în România?

Rep: Vă rog să comentați următoare declarație a ministrului de Finanțe, domnule Dragoș Anastasiu. „Statul ar putea intra în acționariatul firmelor private pentru a putea să iasă din criză.” Cum vedeți acest scenariu?

D.A: Este un scenariu pe care îl știm din Germania. Dar o să fiu puțin critic. Să am statul german în companie e una. Să am statul român în companie e alta, apropo de birocrație și de modul în care statul român a știut să se comporte cu mediul de afaceri în ultimii 20 de ani. Ca principiu este un lucru bun. Ar putea să funcționeze ca un fond de investiții. Statul dă un credit și dacă nu poți să îl rambursezi, devine coacționar. În special firmele care sunt la bursă sunt ajutate de așa ceva, firmele mari. Mi-e teamă că în zona firmelor mici lucru acesta nu funcționează așa cum ar trebui să funcționeze. Dar, de principiu, este una dintre metodele cu care și statul german a ieșit acum, în acest moment de criză economică pentru a ajuta companiile.

Rep: Rămâne de văzut dacă România și autoritățile române vor putea prelua și pune în scenă un model ca aceasta al Germaniei la care vă referiți....

D.A: Noi suntem extrem de suspicioși. În momentul în care statul român devine undeva coacționar începe toată nebunia legată de cine este reprezentatul, ce interese are respectivul și așa mai departe. Asta e marea diferență între noi și Germania. Acolo se pleacă de la buna-credință și de la încredere. La noi se pleacă de la reaua-credință și de la lipsa de încredere.

Dragoș Anastasiu, președinte al Camerei de Comerț Româno-Germane, despre IMM INVEST