Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Coșea, la RFI: Riscăm ca, prin iunie, o parte a populației să rămână fără bani pentru mâncare

romania_bani.jpg

Image source: 
pixabay.com

Șomajul este în continuă creștere. Institutului Naţional de Statistică a înregistrat, în luna martie, o creștere cu 58.000 faţă de luna precedentă a numărului de persoane care și-au pierdut locul de muncă. Specialiștii estimează că statistica lunii aprilie va fi și mai îngrijorătoare, în timp ce Organizația Mondială a Muncii avertizează că, în lipsa unor măsuri adecvate, pandemia de coronavirus ar putea face ce peste 1,6 miliarde de șomeri să apară la nivel mondial. În aceste condiții, analistul economic Mircea Coșea salută, la RFI,  reluarea activității în mai multe state europene, precum și trecerea României de la starea de urgență la cea de alertă din 15 mai. Totuși, el critică lentoarea cu care autoritățile iau măsuri concrete pentru crearea de forță de muncă și lansează un avertisment: dacă nu se iau rapid dec iziile corecte, începând cu luna iunie un număr semnificativ de români vor rămâne fără bani.

Ne așteptăm la o stabilizare a cifrei șomajului la vară

Mircea Coșea: Este un risc imens să începu să relaxezi în condițiile în care nu stăpânești încă pandemia. Dar e un risc și mai mare dacă menții această blocare în casă, arestare la domiciliu, pentru că economia moare,  nu mai are nicio speranță. Această politică de relansare pas cu pas, mai ales în Franța, Germania, Italia, Spania, Portugalia, Țările de Jos, va duce la o scădere a ratei șomajului prognozată de Organizația Mondială a Muncii. Nu va fi atât de mare cifra (n.r. 1,6 miliarde de șomeri) pentru că se reiau anumite activități în următoarele situații. În primul rând, reluarea activității nu se va mai face în aceiași proporție și cu aceaiași amplitudine pe care a avut-o înainte de criză. Pe timpul crizei destul de multe societăți au falimentat. În al doilea rând, nu va mai fi permis, într-un număr atât de mare și necondiționat, fluxul de persoane migratoare. Populația locală va avea mai multe locuri de muncă. Asta e o politică aproape protecționistă, dar care va salva anumite locuri de muncă. Al treilea element este infuzia foarte mare, pentru noi chiar amețitoare, de capital pe care țări ca Germania, Franța, Statele Unite și chiar Italia, au făcut-o în economie. Aceasta însemană capital de lucru și capital de investiții. Trebuie să ne așteptăm la o stabilizare a cifrei șomajului spre lunile iunie, iulie, fără să ajungă la nivelul dinaintea crizei. Va depăși nivelul dinaintea crizei, dar nici nu va ajunge la nivelul prognozat de Organizația Mondială a Muncii.

Reporter: Cum vedeți dumneavoastră, la nivelul României, această realitate socio-economică în anul 2020?

M.C: O văd mai gravă decât în ansamblul Europei, mai ales decât în Europa de vest. O văd mai gravă pentru că România este într-o întârziere evidentă în ceea ce privește măsurile de relansare economică. Tot ce s-a făcut până acum în România sunt măsuri de supraviețuire. S-a încercat și nu s-a reușit întotdeauna, să se mențină în viață fizică, să aibă ce mânca, o masă importantă de șomeri prin această plată a șomajului tehnic, care nici măcar nu s-a făcut în totalitate și la timp și prin credite sau alte facilități pe care le au întreprinderile mici și mijlocii. Dar nu sunt măsuri de relansare. Nu putem spera la o creștere a activității economice, ci doar putem spera la o plafonare a situației, astfel încât să nu coboare mai jos de atât.

Începând din iunie, populația ar putea rămâne fără bani pentru lucruri curente

Rep: Dacă ne referim la pierdere alocurilor de muncă, cât de departe credeți că vor merge lucrurile?

M.C: Locurile de muncă se vor pierde în domenii care țin de întreprinderile mici și mijlocii cu activitate independentă. Sunte cele carer nu lucrează sub antrepriză pentru marile companii, spre exemplu pentru Dacia sau Ford. Ele vor avea de lucru pentru că vor primi comenzi. Celelalte care s-au descurcat într-un fel sau altul pe piață cu fel de fel de activități, cu excepția celor din retail și din vânzarea prin corespondență, vor avea pierderi.

Rep: Până la urmă, acestea formează majoritatea companiilor, nu?

M.C: Da. După părerea mea, pierderile nu vor fi foarte mari. Dar problema care mă îngrijorează este această întârziere în luarea unor decizii foarte concrete și foarte serioase. S-a anunțat că vom trece de la starea de urgență la starea de alertă, cu niște facilități care nu țin de reducerea șomajului. De exemplu, suntem  liberi să mergem în parc, la muzeu, să facem sport pe șosea, să ne plimbăm prin oraș. Se deschid coafoarele și saloanele de cosmetică, ceea ce este bine, dar nu esențial, dar rămâne în lipsă de activitate HORECA. În HORECA noi avem peste 700.000 de oameni și afaceri importante care dispar. Faptul că nu se reiau activitățile turistice, cele de transport, de taximetrie și de concedii va duce la pierderi importante și la șomaj. Această perioadă a dus la scăderea foarte importantă a veniturilor unor categorii importante ale populației, care practic nu au mai avut venituri din luna martie, aprilie. Unii au luat șomaj tehnic, alții nu au luat nimic. Banii s-au dus pe supraviețuire, pe mâncare. După părerea mea, spre mijlocul lunii iunie vor apărea seriase dificultăți de lichiditate la populație. Practic, populația nu va mai avea bani. Nu va avea bani nici pentru anumite lucruri curente, cum este mâncarea. În condițiile în care ești într-o astfel de situație, renunți la ceea ce nu este vital. Se va renunța, cel puțin pentru anul ăsta, poate chiar până la jumătatea anului viitor, la turism, la vacanțe, la tot ceea ce înseamnă timp liber. Banii se vor duce pe mâncare, pe educația copiilor, plata impozitelor, a taxelor, a utilităților și a ratelor la bancă.

Ascultă:

Analistul economic Mircea Coșea, despre șomaj