Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Om de afaceri despre măsurile Guvernului pentru economie: Multe promisiuni, puține rezultate

credit-squeeze_pixabay.jpg

Image source: 
pixabay.com

Oamenii de afaceri nu sunt la fel de optimiști ca premierul Orban în privința evoluției economiei, în această perioadă, din cauza coronavirusului. Ei se uită la cifre și spun că locurile de muncă pierdute, tot mai multe cu fiecare zi care trece, și scăderea constantă a industriei ar trebui să îngrijoreze Guvernul.

Peste 300.000 de români au rămas fără un loc de muncă de la instituirea stării de urgență și până în prezent. De vineri și până marți, 5 mai, au încetat alte 37 de mii de contracte de muncă, arată cifrele prezentate de ministerul de resort. În privința contractelor suspendate cifra a trecut de 900.000, dar aceste persoane beneficiază de șomaj tehnic. Premierul Ludovic Orban a anunțat luni mai multe măsuri pentru repornirea economiei despre care a spus că stă mult mai bine decât au prevăzut unii analiști și asta grație deciziilor luate în această perioadă de Guvern. Oamenii de afaceri așteaptă însă datele execuției bugetare și nu sunt așa optimiști ca premierul când vine vorba despre evoluția economiei. Numărul tot mai mare al locurilor de muncă pierdute și scăderea constantă a industriei sunt invocate de Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România. El susține că sunt multe promisiuni și prea puține lucruri concrete din partea autorităților care continuă să vorbească la viitor: vom face, vom da, vom înființa.

Cristian Pârvan: Dacă așa stă situația vom vedea execuția bugetară la 4 luni, pe 25 mai, cum vor arăta cifrele. Noi nu le avem, probabil că la Ministerul de Finanțe există și e foarte bine dacă e mai bine decât se preconiza. Cert este că există totuși câteva semne, tot oficiale care, după părerea noastră, ar trebui să îngrijoreze administrația și, din unele declarații, pare că dincolo de acest optimism necesar există și îngrijorări. Mă refer aici în primul rând la numărul în creștere constantă a locurilor de muncă care se pierd. Ca urmare, din nou ca și în 2009 una din măsurile adoptate de mediu de afaceri este de restrângere a numărului de angajați la un minim strict necesar și care este adecvat situației concrete economice a companiei. Și mai îngrijorător din punctul vostru de vedere și pe statistica ultimilor trei ani este că industria, care asigură circa 23% din produsul intern brut al României, își reducere activitatea începând din 2018, constant. Văd că, din nou, se pune problema creșterii consumului, fără a se ține cont că acoperirea consumului se face din păcate limitat de către producția internă și vom asista din nou la deteriorarea balanței comerciale dacă se mizează pe un consum bazat pe import.

Reporter: Discursul premierului conține foarte multe verbe la viitor vom face, vom da, vom înființa. L-ați urmărit. Pe ce vă puteți baza, concret, din măsurile anunțate de Ludovic Orban?

Cristian Pârvan: Deocamdată, din informațiile care ne parvin din sectorul IMM, apropo de programul IMM Invest și anunțarea unor numere 50.000 de aplicații, 20.000 de dosare depuse la bănci, din experiența directă a unor IMM-uri cu băncile deocamdată ele spun "da, știm, vom" și ele la rândul lor, dar deocamdată nu avem proceduri pentru astfel de credite. Deci undeva lanțul are încă slăbiciuni, vom vedea concret. S-a anunțat că se vor semna primele contracte, vedem câte se vor semna. Din structura finanțării se demonstrează ceea ce noi am spus tot timpul, că ar trebui prioritizate  astfel de finanțări. Deci ca urmare, primul program concret nu are încă rezultate. Celelalte sunt promisiuni.

Reporter: Premierul mai speră că România va deveni o țintă atractivă pentru relocarea unor capacități de producție. Are domnul Orban dreptate să se bazeze pe așa ceva?

Cristian Pârvan: Dreptatea are. Ar fi de dorit. Există într-adevăr o oportunitate și, dacă ne uităm la sursele de informații internaționale, vedem că este un proces pornit cu ani în urmă de Statele Unite ale Americii și care capătă un ot mai mare accent în perioada actuală și are rezonanță în anumite domenii, inclusiv la nivel european, și anume acela de a readuce niște lanțuri de valori (acum se discută foarte mult de producția de medicamente, dar nu numai) a readuce niște lanțuri de valori din colaborarea cu zonele asiatice în colaborare la nivel european. Ne interesează pe noi. Totodată n-ar trebuie ignorat și, dacă avem experți și diplomați abili ar trebui să dezvoltăm parteneriatul cu Statele Unite preocupate ca să creeze un grup de țări prietene, așa îl intitulează ei, în care să mute aceste lanțuri de valori. România s-ar califica pentru câteva domenii în a deveni unul din prietenii Statelor Unite în parteneriatul pe care acestea îl imaginează pentru a prelua anumite producții de care, încă, România mai este capabilă, fie că este vorba de medicamente, fie că e vorba de industria constructoare de mașini, altele decât auto.

Reporter: Ce și-ar fi dorit oamenii de afaceri de la guvern și până acum nu s-a întâmplat?

Cristian Pârvan: Niște politici de prioritizare. Noi susținem de mai mult timp că în această perioadă, de exemplu în ceea ce menționează premierul Orban sprijin pentru întreprinderile mari, ar trebuie să capete, din punctul nostru de vedere, o prioritate absolută și accentuată la modul general producția, pentru a acoperi mai mult cererea internă din producție internă; doi, specific producția de medicamente acum, pentru că ea este evident într-o mișcare amplă la nivel european și România este și ea implicată având câțiva producători, de marcă, de medicamente și continuând cu industria alimentară. Toată lumea înțelege, de exemplu, că industria alimentară și agricultura sunt domenii în care acum trebuie foarte mult investit și noi am făcut propuneri concrete. Deocamdată, aceste propuneri concrete, din păcate, sunt ignorate. Vom vedea mai pe viitor ce se întâmplă.