Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Independența BCE pusă sub semnul întrebării

p043816-460752.jpg

Paolo Gentiloni
Paolo Gentiloni, comisar european al economiei: "legea europeană primează asupra celei naționale"
Image source: 
European Union 2020

Decizia Curții Constituționale germane privind implicarea Băncii Centrale Europene în politica economică a zonei euro pune sub semnul întrebării independența băncii. Cu toate că legea europeană primează asupra celei naționale, decizia Curții germane introduce un element de dubiu greu de înlăturat din spiritul europenilor. 

Odată ce Banca Centrală Europeană(BCE) este implicată nu doar în politica monetară a zonei euro, ci și în cea economică, ea își pierde independența, iată cum se poate interpreta decizia Curții Constituționale germane. 

Judecătorii Curții se întreabă dacă decizia luată de Bundensbank de a participa la programul de achiziții de active în valoare de 2.7 trilioane de euro al BCE a fost sau nu constituțională. 

Curtea a cerut prin urmare BCE să justifice în maxim trei luni conformitatea acestor achizițiilor de active ale instituției pe care le consideră ”îndoielnice ».

Aceasta are implicații vaste și pune la îndoială independența băncii zonei euro și a mandatului său. Prin urmare, este pusă la îndoială conformitatea acțiunilor eventuale ale BCE privind planul de revigorare economică a UE. 

In drept comunitar, însă, legea europeană este deasupra celor europene. Prin deciziile Curții Europene de Justiție. Organismul bancar de la Frankfurt capătă imunitate și  independent de decizia curților naționale, el poate teoretic participa la programele de revigorarea economică post criză Covid19. 

De altfel, Comisia Europeană o afirmă: deciziile Curții Europene de Justiție sunt aplicate obligatoriu de curțile naționale ale statelor membre UE. Subiectul a fost discutat astăzi la reuniunea săptămânalăa Comisiei Europene. 

Curtea Constituțională germană cere totuși Consiliului Guvernatorilor de la BCE să demonstreze ”în mod inteligibil şi substanțial” că nu a încălcat tratatele europene.

Putem interpreta aceasta ca o intenție a Curții germane de a recupera o parte din puterile pierdute pe plan european în materie de politică monetară și economică. Este un mod de a-i cere BCE supunerea proiectelor spre aprobarea Curții înainte ca ele să fie puse în practică. 

Unii analiști europeni se întreabă însă care ar fi fost reacția UE dacă această decizie ar fi fost luată de Curtea Constituțională poloneză sau de cea ungară ? Am fi vorbit oare atunci, mai pe șleau decât acum, despre un naționalism crescând ce riscă să distrugă UE ?

 

 
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan