Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cât timp pot rezista românii fără salariu?

bani.jpg

Cine va primi mai mulți bani la rectificarea de buget. 14 la sută la pensii, restul la pandemie, scrie România liberă.
Cine va primi mai mulți bani la rectificarea de buget. 14 la sută la pensii, restul la pandemie, scrie România liberă.
Sursa imaginii: 
Pixabay (ilustrație)

Una din temele importante ale momentului este cum rezistă populația în fața provocărilor financiare care au venit și care probabil se vor acutiza în următoarea perioadă. Sau, cu alte cuvinte, cei care își vor vedea veniturile micșorate sau se vor găsi în situația de a rămâne o perioadă fără venituri, pot să se descurce din economiile acumulate?

Pentru a găsi răspunsuri la o întrebare ce pare simplă trebuie analizate informațiile cu privire la avuția românilor și la structura economiilor populației.

Astfel, un studiu anual care analizează evoluția averii cetățenilor din statele lumii, realizat de banca Credit Suisse, oferă repere importante. Structura averii românilor arată în felul următor: 4,6 milioane de persoane (30%) au o avuție sub 10.000 dolari, 9,7 milioane (63%) au o avere cuprinsă între 10.000 și 100.000 dolari, 1 milion de persoane (7%) se află în intervalul cuprins între 100.000 dolari și un milion de dolari, iar o avere estimată la peste un milion de dolari dețin numai 31.000 de români, adică 0,2%.

Dar, uneori, cifrele pot și înșelătoare. Este vorba despre faptul că specificul societății românești este acela că averea populației este formată într-o proporție covârșitoare din așa-numite active nefinanciare, adică din bunuri imobiliare (locuințe și terenuri).

O arată atât analiza băncii elvețiene, dar și alte studii. De exemplu, Credit Suisse a calculat un raport de 21% la 79% între activele financiare și cele nefinanciare. Alte studii arată că avuția românilor este formată în proporție de 76% din imobile. Este rezultatul unei politici din anii '90, când locuințele au fost vândute chiriașilor la prețuri relativ modice.

Dar, proporția este evident dezechilibrată, în sensul că diferența dintre activele imobiliare și cele financiare este foarte mare. Pentru comparație, în zona euro activele imobiliare aflate în avuția populației sunt în proporție de 58%, iar în Statele Unite de doar aproximativ 27%. Cifrele indică obiceiurile diferite de investiții.

Raportul dintre activele financiare și cele nefinanciare este important într-o situație de criză, pentru că arată capacitatea unei persoane sau a unei familii de a avea și de a folosi bani cash.

Evident că în fața unei recesiuni, care vine cu un întreg cortegiu de probleme sociale, cei care au o avuție de sub 10.000 dolari sunt vulnerabili. De asemenea, gospodăriile cu o avuție mai mică de 100.000 dolari, dar cu o pondere redusă a lichidităților pot fi în dificultate. Ceea ce înseamnă că 90% din populația României s-ar putea confrunta cu probleme financiare.

Într-o proporție importantă, activele financiare, deci lichide, reprezintă pentru români depozitele bancare. Urmate la o diferență considerabilă de plasamente în fonduri de investiții. În ceea ce privește depozitele bancare, o analiză din anul 2016 a prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu, arată inegalitățile care există în materie de economisire.

Astfel, valoarea medie a unui depozit bancar era de 9.100 lei, majoritatea deponenţilor români, respectiv 66%, deţin numai 1% din totalul depozitelor, în timp ce 2% dintre deponenţi au mai mult de jumătate din sumele totale economisite în bănci de populaţie.

În fine, un sondaj de opinie realizat recent sub coordonarea Asociației pentru Pensii Administrate Privat arată că doar o treime dintre români economisesc în mod constant, iar 60% din cei intervievați spun că nu pot pune niciun ban deoparte.

Statistica nu este deloc încurajatoare. O bună parte dintre români sunt fi expuși din punct de vedere financiar în fața unei crize. Morala este că românii trebuie să nu uite să strângă bani albi pentru zile negre.

 

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 
Cât timp pot rezista românii fără salariu?