Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Deficitul comercial: liniștea dinaintea furtunii

deficit.png

Image source: 
pixabay.com

Orice set de date legate de primul trimestru este interesant. De ce? Pentru că ne arată în mod obiectiv felul în care a reacționat economia românească la impactul pandemiei. Chiar dacă starea de urgență a fost instituită la jumătatea lunii martie, există o imagine asupra efectelor pe care criza sanitară le-a avut, în cazul de față, asupra comerțului internațional.

Trebuie plecat de la ideea că efectul crizei economice asupra economiei este de reducere a deficitului comercial. Astfel au stat lucrurile, de exemplu, în cazul crizei din anii 2009-2010. Atunci, România înregistra, înainte de instalarea crizei, deficit comercial și deficit de cont curent substanțiale, care, însă, în criză și în perioada post-crizei s-au redus. Motivul a fost simplu și anume consumul a avut o scădere drastică și drept consecință importurile s-au redus și ele foarte mult.

S-a întâmplat la fel și anul acesta? Este prea devreme pentru a avea o imagine completă, dar, în luna martie, criza începe să fie vizibilă. În sensul că în martie anul acesta față de aceeași perioadă a anului trecut, importurile au scăzut cu 1,8%, iar exporturile cu 11,3%.

Este clar că dacă scăderea importurilor poate fi încurajatoare (în ideea reducerii deficitului comercial), ritmul de reducere a exporturilor nu poate fi decât îngrijorător.

Cifrele primului trimestru aduc o schimbare față de evoluția pre-pandemie. Respectiv, exporturile scad față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 2,6%, iar importurile cresc, lent, dar cresc, cu 1,3%. Per total, deficitul balanței comerciale a urcat la 4,4 miliarde euro, cu 732 milioane euro mai mult decât în primul trimestru al anului trecut. Parcă suntem într-o cursă: cine coboară mai repede, exporturile sau importurile? Și pentru cât timp?

Posibile răspunsuri ne oferă structura și destinațiile comerțului internațional. Pe primul trimestru al anului nu sunt schimbări semnificative, chiar dacă semnele crizei încep să se vadă.

Astfel, 72% din exporturi merg spre statele Uniunii Europene, iar 73% din importuri vin din relația comercială cu Uniunea Europeană. Ceea ce arată încă o dată că dependența exporturilor românești de economia europeană este majoră. În acest sens, evoluțiile celor mai mari economii europene sunt esențiale pentru susținerea comenzilor industriei românești, iar prognozele pentru anul acesta nu ne dau prea multe motive de speranță.

În ceea ce privește structura comerțului internațional, schimbările nu sunt deocamdată vizibile, dar economia nu este decât la începutul crizei. Așadar, industria auto rămâne, pe primul trimestru, în zona de excedent, respectiv de 455 milioane euro. Mai redus, este adevărat, decât anul trecut.

La fel, nu este nicio modificare importantă în ceea ce privește imensul deficit pe care îl creează produsele chimice. Anul acesta, s-a ajuns pe primul trimestru, la 2,4 miliarde euro, după ce anul trecut era de două miliarde euro, o cifră mare care poate crește în continuare dacă ne gândim că produsele chimice includ și importul de medicamente, iar acest capitol are șanse să crească anul acesta. Deoarece, este greu de crezut că industria românească de medicamente poate să suplinească anul acesta o posibilă cerere suplimentară.

Mai este un sector economic care produce un excedent ce poate fi remarcat, cel de băuturi și tutun, care are un plus de balanță de 197 milioane euro.

Sunt, însă, mai multe domenii cu deficite mari. Vorbim despre mărfurile manufacturate însemnând prelucrarea materiilor prime, care ajung la 1,25 miliarde euro. Deficitul la capitolul combustibili este de 831 milioane euro, iar alimentele și animalele vii au pe primul trimestru un deficit de 600 milioane euro.

Concluzia? Deficitul de balanță comercială, din primul trimestru, ar putea să fie liniștea dinaintea furtunii.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 
Rubrica Economia reală din 12 mai 2020