Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Viața de după: "Lumea are așteptări pe termen scurt. În niciun caz o pandemie nu schimbă lucrurile"

consumerism.jpg

Image source: 
pixabay.com

Pandemia de COVID-19 nu va produce schimbări fundamentale în felul în care consumăm, deși au fost făcute și unele analize care sugerează o schimbare globală de paradigmă. 

Schimbarea modelului economic și a obiceiurilor se va face în câteva generații și asta numai în funcție de educație, evaluează  însă la RFI analistul economic Valentin Ionescu. El dă și un argument simplu: omenirea știe de zeci de ani de criza de mediu și cu toate acestea nici măcar urgența unor măsuri nu a făcut ca lucrurile să se amelioreze. Pe larg despre economia post-covid, cu Valentin Ionescu., 

Valentin Ionescu: Eu tot aud că lumea nu va mai fi la fel. Că normalul va fi altfel decât a fost, tot felul de inepții dintr-astea. În economie și în societate oamenii au un anumit tip de comportament determinat de factori culturali, de preferințe, de interese în ceea ce privește consumul. Comportamentul oamenilor datorită acestor factori nu se schimbă peste noapte. Modul de interacțiune economică, ce constă în comunicare, cooperare, uneori conflict sau conformare, care este determinat de o înclinație spre consum de bunuri și servicii, nu se schimbă. Pandemia nu va schimba modelul de comportament uman în mod fundamental. Nu are cum să îl modifice. 

Reporter: Și consumul este încadrat tot la comportament uman?

V.I: În mare măsură da. Comportamentul uman este determinat de factori culturali, interese și de anumite nevoi pe care omul le are. Lucrurile astea nu se schimbă peste noapte.

Rep: Sunt de acord. 

V.I: Fără îndoială, consumul este determinat și de resurse, de veniturile pe care le are o persoană. Venitul poate să fie un factor care determină o modificare în structura consumului. Dar, de regulă, se întâmplă un efect de substituție. De exemplu, astăzi nu mai cumpăr pâine de 7 lei, cumpăr pâine de un leu și jumătate. E altceva.

Rep: Cum va fi 2020, în scenariul în care cel mai probabil ar urma și un al doilea val al pandemiei în toamnă?

V.I: Nu se știe dacă va fi așa ceva. Este o ipoteză. În niciun caz nu avem în momentul de față vreo informație că se va întâmpla asta.

Rep: Corect, este un scenariu. Chiar și așa, anul acesta nu poate fi un semnal de alarmă pentru un tânăr de 24 -25 de ani, la început de drum profesional, care își dă seama de fragilitatea economiei și de fapul că poate ar fi bine să pună și ceva de-o parte?

V.I: Nu pentru că, așa cum spuneam, oamenii, în general, au așteptări pe termen scurt. Ei au deja formate niște modele, niște sisteme de referință, niște preferințe în consum  pe care nu și le modifică decât dacă sunt constrânși să și le modifice. Această constrângere, în momentul de față nu există decât în venit, care poate să fie o constrângere cu caracter temporar și respectiv în niște decizii administrative care ne impun un anumit tip de comportament o anume perioadă. Modelele de consum se schimbă în momentul în care are loc și o mutație de natură educațională. Ele nu se schimbă altfel. Ca să vă dau un exemplu, pandemia asta a scos în evidență un lucru pe care majoritatea nu îl sesizează. Fiind toți obsedați de sănătatea noastră am omis un lucru, deși sunt oameni care nu l-au omis. Anume, că în această perioadă în care economia a funcționat la o capacitate redusă mediul ambiant a început să își revină. Asta înseamnă că modelul economic pe care îl avem la scară planetară produce foarte multă suferință acestei planete, produce suferință tuturor ființelor, mai puțin omului, care se simte conformtabil. Deși, în viitor va produce suferință și omului. Toate au un efect de bumerang. Din păcate, acest lucru nu a fost înțeles de multă lume. Iar semnale cu privire la aspecte de sustenabilitate economică, respectiv aspecte legate de protecția mediului, se tot dau de peste 30 de ani și nu se întâmplă mare lucru.

 Ca noi să schimbăm un anumit tip de model economic ne va lua cel puțin 15 – 20 de ani. (...)  În niciun caz o pandemie nu schimbă lucrurile.

Rep: V-am înțeles acum argumentația. Dar formule lansate de diferiți economiști, de tipul 20% pentru consum, 20% economii, 20% coș de necesități au vreo valoare, vreo relevanță? Am văzut în această perioadă că sunt propuse foarte multe astfel de formule de gestionare a veniturilor. Dumneavoastră credeți în ele sau nu?

V.I: Nu, ele nu au nicio relevanță pentru nicio persoană pentru simplul motiv că oamenii își planifică cheltuielile, respectiv își formează economii în funcție de veniturile pe care le au și de preferințele de consum pe care le au la un moment dat. Oamenii săraci nu au posibilitatea să facă economii și consumă aproape în totalitate venitul pentru că sunt nevoiți să o facă, nu pentru că își doresc asta. Oamenii care au un venit mai ridicat, din clasa mijlocie superioară sau oamenii bogați fac economii și au un consum ponderat. Ei nu își măresc consumul foarte mult Pandemia asta nu schimbă cu nimic comportamentul uman. Numai factori de natură educațională ar putea să determine o mutație semnificativă care să ne aducă aminte că pământul ăsta are niște resurse limitate.

Rep: Această evaluare a dumneavoastră este cinică, realistă sau pesimistă?

V.I: Cred că este una realistă. Nu știu dacă este pesimistă. Pur și simplu iau lumea ca atare, așa cum este. Ca noi să schimbăm un anumit tip de model economic ne va lua cel puțin 15 – 20 de ani. Va veni o altă generație, dar dacă generația care va veni după noi va învăța exact același lucru pe care l-am învățat noi, nu se va schimba nimic fundamental. Oamenii trebuie să fie actorii principali, nu statele. Intervenționismul trebuie redus. Ne ia o generație, două sau poate chiar trei. În niciun caz o pandemie nu schimbă lucrurile.