O nouă prognoză sumbră: Economia României ar urma să scadă cu 4%. Care sunt plusurile și minusurile?

para_suta_eco.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi-a înrăutăţit evaluarea privind evoluţia economică a României în acest an, pe fundalul crizei provocate de pandemia de coronavirus. Potrivit BERD, 2020 va provoca o scădere cu 4% la produsului intern brut, pentru ca anul viitor, în funcție de context, România să recupereze. Chiar și așa însă, estimarea BERD este cea mai optimistă, în comparație cu altele, venite de la instituțiile internaționale. 

De la +3,2%, cât prognoza Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru România spre finalul anului trecut, s-a ajuns, în noua evaluare la minus 4 la sută, din cauza pandemiei. 

Orice analiză de profil scoate în evidență plusuri și minusuri. Economiștii BERD notează că România a beneficiat până acum de o creștere robustă, alimentată masiv de consumul privat. Consumului i s-a adăugat politica fiasclă pro-ciclică, ce a inculs majorarea substanțială a unor venituri. A crescut deficitul, atrage atenția BERD. Chiar și așa însă, datoria guvernamentală a rămas la un nivel moderat, de 35% din PIB la finele anului trecut, capitol la care România stă cu mult mai bine, comparativ cu alte state din Uniunea Europeană. 

Și tot ca o particularitate: românii alocă 25% din totalul cheltuielilor pentru alimente, respectiv cei mai mulți bani pentru mâncare din întreg spațiul comunitar. Observația are relevanță pentru că este posibil ca o parte din șocul creat de instituirea stării de urgență, în luna martie și de restricțiile impuse să fie compensată. Doar o parte însă, iar nivelul până la care va plonja economia autohtonă depinde foarte mult de ce se va întâmpla în următoarele trimestre. Acest -3,2% este caluclat de BERD pentru 2020 în condițiile în care se va produce o oarecare repornire și revenire la normal. 

Mai departe, BERD sesizează că investițiile sunt în scădere, iar exporturile României suferă. Situația din Italia, unde România exportă aproximativ 10% din bunurile pe care le produce, a complicat lucrurile. Și, mai mult, fluxurile de bani trimiși în țară de lucrătorii din diaspora au fost grav perturbate. 

Noi măsuri ar putea fi luat de guvern, însă deficitul este deja calculat spre 7%, astfel încât spațiul pentru stimulare fiscală este destul de îngust. Se adaugă, la toate acestea, înrăutățirea perspectivei ratingului suveran, decizie luată de agențiile mari de evaluare financiară. 

Chiar și așa însă, la finele lunii trecute, ministrul de Finanțe de la București, Florin Cîțu, surprindea pe toată lumea cu o evaluare optimistă:

Până acum, rezultatul arată că impactul asupra economiei și al sănătății românilor a fost mai mic decât în alte țări. Economia României va ieși din această criză mai bine decât ne așteptam. (...) Întreprinzătorii privați din România au răspuns foarte bine până în acest moment.

(...) Am trecut prin crize economice, nu doar România, ci și economiile globale, avem soluții pentru crize. În momentul în care vom începe să relaxăm condițiile, veți vedea că soluțiile pentru criză sunt mult mai ușor de implementat
.", spunea, la Digi24, Florin Cîțu. 

Revenind la analiza BERD, în 2021, dacă lucurile merg bine, România ar urma  să urce din nou, iar economia ar urma să crească până spre 4%. Analiza BERD revizuită este oricum mai bună decât previziunile făcute de Comisia Europeană și de Fondul Monetar Internațional. 

Executivul comunitar vede anul acesta o scădere semnificativă, de 6%, cu un deficit de peste 9%,  iar FMI prognozează un plonjon de 5%.