
Economie
Ultima noapte de izolare, întâia noapte de „libertate”
social-distancing-5068032_1280.jpg

Merită să facem o trecere în revistă a temelor publice care au străbătut cele două luni de izolare. O controversă care a traversat această perioadă este cea care se poate rezuma „stămacasă contra hailateabă”. Este destul de clar acum care au fost abordările. Susținătorii „stămacasă” au îmbrățișat argumentele sanitare. Au crezut în metodele aplicate de majoritatea statelor lumii, mai devreme sau mai târziu, pentru combaterea răspândirii virusului.
De cealaltă parte, suporterii „hailatreabă” au apăsat intens pe pedala blocării economiei. Problema a fost că îndemnul „hailatreabă” era fals. Economia a fost „la treabă” în toată această perioadă de izolare, adevărat, la o capacitate redusă, dar a funcționat. Mulți oameni au continuat să lucreze și de acasă și de la locurile lor de muncă. Interesant a fost că o parte dintre cei care propovăduiau intens pentru mișcarea „hailatreabă” o făceau stând acasă.
Măsurile de izolare au adus, după foarte mulți ani, în prim-plan, experții. De data aceasta, medicii. În ultimii ani, în România, vocile profesioniștilor au fost practic anihilate. Ei au lăsat locul pe agenda publică, în special, politicienilor și oamenilor de business. Acum, a fost altfel. Medicii specialiști au fost ascultați și în spațiul public și de către decidenții politici.
Până la un punct. După o vreme, experții și-au găsit o „armată” de contestatari. O parte dintre aceștia au fost oameni de afaceri care au căutat să găsească argumente pentru a demola măsurile de izolare luate de guverne și promovate de medici. Este evident că liderii de business aveau un interes transparent pentru repornirea cât mai rapidă a tuturor activităților din economie și mai puțin pentru sănătatea publică.
Un contestatar vehement al măsurii de izolare a populației este, de exemplu, Elon Musk, fondatorul unei companii bazată pe tehnologie. Termenii în care Musk a criticat blocarea economiei au fost extrem de duri, afirmând că ordinele de restricție sunt „fasciste”.
Și România are epigoni ai fondatorului Tesla. Mai palizi, mai puțin agresivi, dar insistenți și la fel de interesați. Marea întrebare este: pe cine credeți? Pe Elon Musk sau, de exemplu, pe medicul Alexandru Rafila?
Este, însă, clar că ideile „hailatreabă” au avut ceva priză la public atât în România, cât și în lume. Nu știm, în țară, câți cetățeni cred că măsurile de izolare au fost o greșeală și că ele au dus la „o autosdistrugere a economiei”, pentru că nu există o cercetare de piață credibilă.
Dar, eforturile de discreditare ale ideilor de izolare a populației au fost susținute cu o paletă foarte largă de argumente, precum rata de infectare a populației, acuzații privind statisticile persoanelor decedate, contestarea cauzelor deceselor și, în general, pledoaria tot mai agresivă pentru a arăta că, de fapt, impactul pandemiei este nesemnificativ pentru sănătatea publică.
În ultima perioadă măsurile de siguranță sanitară au fost interpretate ca decizii de limitare a libertății. De aceea, unii politiceni și lideri de opinie au pledat pentru eliberarea cetățenilor din sufragerii. Uitând să precizeze că libertățile de comunicare, de gândire, de exprimare sau de a merge la muncă au fost neatinse. Iar dacă unele libertăți individuale au fost restrânse, acest lucru s-a făcut doar pentru o perioadă limitată și doar în numele păstrării sănătății publice.
Este evident că nimeni nu își poate imagina că economia sau o parte a ei trebuie să rămână oprită pe o perioadă nedeterminată. Dar este o diferență importantă între entuziasmul exagerat al celor care promovează revenirea la lucru în orice condiții sanitare și abordarea rațională, progresivă a repornirii sectoarelor economice oprite sau a celor care au înregistrat scăderi ale afacerilor. Companiile serioase oferă exemple concrete. Adică, o pregătire atentă, gândită, profesionistă a revenirii angajaților la muncă.
În ziua și noaptea care urmează cred că fiecare este bine să aibă câteva minute de reflecție. Pentru a înțelege că au de ales, pe de o parte, între cumpătare, echilibru și responsabilitate și, pe de altă parte, între risc, conspirație și hazard.
Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.