Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România, dependentă de împrumuturi

money-87224_1280.jpg

România a apelat, din nou, la un împrumut extern.
România a apelat, din nou, la un împrumut extern.
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Ieri, România a ieșit din nou pe piețele externe pentru a se împrumuta. Inițial, Ministerul Finanțelor ar fi dorit să atragă trei miliarde euro, dar, în timpul sesiunii de subscriere suma a fost crescută la 3,3 miliarde euro. Maturitatea obligațiunilor, adică termenul până la care se derulează împrumutul este de cinci și respectiv 10 ani.

Împrumutul de ieri are o miză aparte. El vine într-un moment complicat nu doar pentru economia locală, ci și pentru întreaga economie europeană. Din acest punct de vedere, se poate spune că emisiunea de obligațiuni este un test pentru capacitatea României de a se împrumuta de pe piețele externe.

Este adevărat că statul s-a împrumutat și în ianuarie 2020 și în martie anul trecut cu sume aproximativ egale cu cea de ieri, respectiv trei miliarde euro. Dar, situația era complet diferită, în sensul că pandemia nu se declanșase, iar asupra economiei globale planau cu totul alte riscuri decât cele de astăzi.

De altfel, împrumutul pe piețele externe face parte dintr-un program mai amplu, în sensul că a fost lansat efectiv în anul 2012, iar de atunci au fost atrase de pe piețele internaționale aproximativ 30 miliarde euro. Actualul împrumut este o prelungire a programului început în urmă cu opt ani.

Ce indicii ne oferă împrumutul de ieri despre capacitatea României de a atrage bani de piețele externe? Avem o veste bună și una rea. Cea bună este că investitorii sunt interesați să cumpere titluri de împrumut. Emisiunea de ieri a fost suprasubscrisă, în sensul că România dorea să atragă 3,3 miliarde euro, iar oferta a fost de 13 miliarde euro.

Vestea rea este că dobânzile obligațiunilor sunt mari. Sau în orice caz, mai mari decât cele din ianuarie. Era de așteptat. Situația economică internațională este complicată, chiar dacă în piețe sunt bani mulți și ieftini.

Dar, și situația economiei românești s-a modificat, iar cel mai bun exemplu în acest sens este chiar deteriorarea deficitului bugetar, care practic înseamnă o creștere de la 40,5 miliarde lei la 70,5 miliarde lei. În total, Consiliul Fiscal arată că anul acesta nevoia de finanțare va fi între 119 și 144 miliarde lei, în funcție de nivelul la care va ajunge deficitul bugetar.

Este destul de evident că ieșirea pe piețele externe a fost pregătită. Nu este nimic rău în acest lucru. Declarațiile optimiste ale ministrului finanțelor, Florin Cîțu, privind evoluția economiei românești ar putea face parte din mesajele către piețe. La fel, în prima zi a săptămânii, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a făcut publice o serie de date. Isărescu spune că între 1 aprilie și 15 mai, Banca Națională a injectat în piață lichiditate de 13 miliarde lei, prin operațiuni repo. De asemenea, BNR a cumpărat de piața secundară titluri de stat în valoare de 3 miliarde lei. Rezultatul a fost că dobânzile au scăzut pe piața interbancară, iar leul a rămas echilibrat în raport de moneda euro.

De fapt, analiștii pun mesajele publice ale guvernatorului BNR pe seama transmiterii unui semnal către investitorii externi. El vrea să arate că Banca Națională este dispusă să intervină pentru a păstra echilibrele macroeconomice.

Este evident că astfel de mesaje sunt utile. Dar, ele nu pot face minuni. Investitorii știu situația bugetară precară și nevoia de bani pe care o are statul român. De exemplu, în luna martie, cheltuielile cu salariile bugetare și cele cu asistența socială au fost de două ori mai mari decât veniturile fiscale colectate și egale cu veniturile curente încasate la buget. Practic, se poate spune că veniturile bugetului au acoperit doar salariile și cheltuielile sociale. Restul cheltuielilor bugetare s-au făcut din împrumuturi. Luna martie poate fi o excepție, dar cifrele rămân.

Creditele luate ieri de România au venit la momentul oportun. Astăzi, vor fi publicate recomandările Comisiei Europene. Pe 5 iunie a.c., este așteptat raportul Standard and Poor s. Sunt rapoarte delicate pentru România și care vor fi luate în calcul de investitorii externi. Împrumuturile statului îi sensibilizează pe români. Dar, va trebui să ne obișnuim. România a devenit dependentă de împrumuturile externe sau de pe piața internă.

 

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

România, dependentă de împrumuturi