Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Președintele Băncii Mondiale la RFI: „Încercăm să ajutăm cât mai mult economiile țărilor sărace"

banca_mondiala.png

Președintele Băncii Mondiale, David Malpass
Image source: 
AFP via rfi.fr

Într-un interviu în exclusivitate pentru RFI, președintele Băncii Mondiale, David Malpass, explică modul în care instituția pe care o conduce intenționează să ajute țările sărace, mai ales pe cele din Africa, pentru a depăși pandemia Covid-19 și consecințele economice ale acesteia.

RFI: David Malpass, trăim cu toții o situație excepțională. Personal, ce ați învățat din această pandemie? În viziunea dvs. această pandemie a pus la încercare fundamentele economiei?

David Malpass: Da, în primul rând, este cea mai profundă și dureroasă suspendare a economiei din ultimele decenii, din toate timpurile de fapt. Și asta îi afectează în primul rând pe cei mai săraci.  Țările sărace și populațiile lor sunt extrem de dependente de marile economii. Or aceste economii s-au oprit, s-au izolat și abia încep să repornească. Acestea încă mai caută modalități de repornire în siguranță și este o etapă decisivă pentru țările în curs de dezvoltare.  Ele au nevoie de transferuri de bani, de turism, de comenzi din partea celor mai avansate economii.

Să vorbim despre acțiunea dvs. în fruntea Băncii Mondiale. Ajutați o sută de țări din întreaga lume să lupte cu Covid-19. Ce formă are acest ajutor? Este vorba de donații sau de credite rambursabile?

Acestea sunt, în mare parte, subvenții și împrumuturi cu dobândă foarte mică, ce permit acordarea unui  ajutor imediat. Banii sunt folosiți pentru a cumpăra de urgență echipament de protecție pentru populație, precum și alte echipamente pentru cei aflați în linia întâi în lupta împotriva bolii. Și ceea ce este notabil pentru țările care primesc ajutor este tocmai beneficiul pe care acesta îl aduce. Vorbim despre unele dintre cele mai sărace țări din lume, care găsesc modalități de a lupta împotriva pandemiei și a altor crize de sănătate care le afectează. Deci acest ajutor este binevenit. În plus, am implementat proceduri de urgență. De la mijlocul lunii martie, avem pregătit un program de asistență pentru aceste țări.

Și câți bani le-ați dat în total?

Până în prezent, suma se ridică la 5,5 miliarde de dolari. Și programul pe care l-am pus la punct se va extinde. Donatorii bilaterali, adică economiile avansate, pot adăuga fonduri la acest program, bineînțeles cu scopul de a oferi mai multe echipamente și asistență țărilor afectate.

La jumătatea lunii aprilie, Banca Mondială a declarat că mai caută alte 44 de miliarde de dolari pentru a ajuta țările africane în lupta împotriva pandemiei. Ați găsit acești bani?

În următoarele cincisprezece luni, adică până în iunie 2021, ar trebui să putem oferi un ajutor total de  156 miliarde de dolari, fie că este vorba de subvenții, fie de credite cu dobândă redusă. Cea mai mare parte va merge în țări din Africa Subsahariană. Cu toate acestea, nu va fi suficient. Deci, ceea ce dorim să facem, împreună cu Kristalina Georgieva, șefa FMI, este să extindem moratoriul datoriei. În martie am recurs la amânarea plăților datoriilor de către țările sărace, ceea ce ar trebui să le permită să economisească mulți bani pe care să-i cheltuiască pentru sănătate. Sperăm că și creditorii privați, respectiv băncile și administratorii de active, vor participa la această suspendare temporară, dar există o reticență din partea lor în a renunța la rambursările celor mai sărace țări.

În acest caz, ce se poate face pentru a-i determina pe acești creditori privați să înghețe plățile datoriei?

Unul dintre lucrurile pe care aceștia trebuie să le facă este să se întâlnească și să decidă colectiv cea mai bună cale de urmat, având în vedere gravitatea crizei. Acești creditori privați trebuie să ia în serios gravitatea crizei. Astfel, sper că împreună pot aduce un răspuns sensibil și încurajator. Acesta este primul punct.  Al doilea este că țările trebuie să studieze care sunt cele mai bune opțiuni pentru ele în această criză.

Sunt optimist în privința creditorilor privați, vor înțelege că este în interesul pe termen lung al întregii lumi să țină cont de ceea ce spune G20. Știți, într-un comunicat de presă, G20 a cerut creditorilor privați să trateze această problemă a datoriei în același mod în care o tratează creditorii publici.

Este într-adevăr fundamental, David Malpass, pentru că în Africa, oamenii nu înțeleg. Ei văd că țările europene, China și Statele Unite anunță planuri în valoare de mii de miliarde de dolari, iar pe de altă parte li se spune că anularea datoriei africane este imposibilă. Ce le puteți spune ascultătorilor noștri din Africa?

Oamenii și liderii lor trebuie să își examineze situația împreună și să își aleagă prioritățile în ceea ce privește utilizarea resurselor disponibile. Ceea ce face Banca Mondială este să ofere o gamă largă de resurse, însă  există o serie de distincții care trebuie făcute. S-a apelat la donatori multilaterali pentru scutirea datoriilor, astfel încât țările să nu fie nevoite să plătească datoriile față de Bănca Mondială, de exemplu. Problema este că, spre deosebire de alți creditori, Banca Mondială folosește obligațiunile pentru a obține fonduri și credite. Deci, nerambursarea ar fi un semn foarte negativ din partea acestor țări.

Cred că cea mai bună soluție pentru ei este să se apropie de partenerii lor bilaterali tradiționali și împreună să găsească o soluție pentru a obține mai multe mijloace. Mai exact, multe vor depinde de redresarea economiilor țărilor avansate, iar pentru țările sărace, multe vor depinde de sectorul privat și de dezvoltarea durabilă a acestui sector privat, care va reporni economiile.

Legat de sectorul privat, știm că acesta suferă. Cum să ajutăm sectorul privat din Africa?

Acesta este un subiect esențial. Prin intermediul Corporației Finanțelor Internaționale, IFC, furnizăm întreprinderilor capital de lucru. Capital sub formă de împrumuturi pe termen scurt pentru a putea plăti stocurile, a rezolva diverse probleme de contabilitate și orice altceva care menține activitatea. Acesta este un aspect foarte important. În ceea ce privește microîntreprinderile, ceea ce vrem să facem este să le oferim în continuare fluxurile financiare de care au nevoie, pentru că aceste fonduri le permit oamenilor să continue activitatea.

Știți că cele mai mari active ale țărilor sărace sunt oamenii înșiși. Ei trebuie să poată supraviețui acestei crize, să continue să se poată hrăni și educa. Ei trebuie să fie în stare să-și reconstruiască viața și să depășească această recesiune. Noi lucrăm la acest lucru prin programele noastre.

 

Traducere de Anda Costiuc, după interviul publicat de rfi.fr