Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum se simte criza în bugetul României

pib-buget.jpg

Cum se simte criza în bugetul României.
Cum se simte criza în bugetul României
Image source: 
Pixabay (Ilustrație)

Ieri, Ministerul Finanțelor a publicat datele bugetului de stat pe primele patru luni ale acestui an. Primul indicator important este deficitul bugetar. Cifra este extrem de mare: pe primele patru luni, deficitul a ajuns la 26,8 miliarde lei, 2,48% din PIB. Suma este aproximativ egală cu deficitul pe întregul an 2018, care a fost de 27,3 miliarde lei, și mai mare decât întregul deficit din anul 2017, respectiv 24,3 miliarde lei. Această evoluție arată amplitudinea crizei și impactul asupra bugetului.



Guvernul explică nivelul atât de ridicat al deficitului prin cheltuielile prilejuite de pandemie. Sau, mai exact, jumătate din suma deficitului este pusă de guvern pe seama pandemiei. Iată și câteva exemple concrete desprinse din raportul execuției bugetare. În martie și aprilie, companiile au amânat plăți bugetare în valoare de aproximativ 11 miliarde lei. Din totalul sumei, 1,5 miliarde lei sunt în contul contribuțiilor de asigurări sociale. Să reamintim că, pentru a sprijini economia, Executivul a luat decizia de a oferi companiilor posibilitatea de a amâna temporar plata obligațiilor bugetare.

Iată că unele firme au beneficiat de această facilitate, iar cifra este destul de mare dacă avem în vedere că veniturile fiscale au fost în primul trimestru de 48 miliarde lei, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din venituri au fost amânate de la plată. O oarecare consolare pentru guvern este că plățile vor trebui făcute în următoarele luni, după ce va fi ridicată starea de alertă.

Au fost și alte cheltuieli prilejuite de criză. S-au plătit 3,1 miliarde lei mai mult decât anul trecut în contul restituirilor de TVA, fără un control fiscal prealabil, pentru susținerea lichidităților companiilor.

De asemenea, au fost făcute așa-numite cheltuieli excepționale, prilejuite de criza sanitară, în valoare de 1,2 miliarde lei. Putem bănui că este vorba despre medicamente, materiale sanitare și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirus.

Iată și câteva conexiuni între indicatorii bugetari. Cheltuielile de personal și cele de asistență socială, cumulate, au ajuns la o valoare de 78,7 miliarde lei. Cu precizarea că lunile martie și aprilie au adus creșteri semnificative la ambele capitole. Cheltuielile cu salariile bugetare au continuat să urce, în special pe baza aplicării legii de salarizare unitară. Asistența socială a crescut semnificativ, cu 17% față de anul trecut, explicația fiind că anul trecut, în septembrie, a avut loc o creștere a pensiilor cu 15%, la care se adaugă creșterea alocațiilor pentru copii, în luna mai a anului trecut și indexarea cu rata inflației la începutul acestui an. La aceste cheltuieli se adaugă și plata șomajului tehnic, 312 milioane lei, indemnizații pentru profesioniști de 95 milioane lei plus 366 milioane lei în contul concediilor medicale restante.

Toate aceste eforturi bugetare nu ne pot face să nu vedem că totalul cheltuielilor sociale, asistență plus salarii bugetare, de 78,7 miliarde lei, este mai mare decât veniturile fiscale, cu 63%, care sunt de numai 48 miliarde lei și se apropie îngrijorător de nivelul veniturilor bugetare curente, care au fost, în primele patru luni, de 92 miliarde lei. Ceea ce arată, încă o dată, cât de redus este spațiul fiscal.

Mai sunt de remarcat evoluțiile încasărilor bugetare din TVA și accize. La TVA scăderea este de 19% din motivele economice cunoscute, iar accizele au o creștere cu 12%, care vine din consumul de țigarete și din creșterea accizelor la aceste produse. În schimb, veniturile din accizele produselor energetice au scăzut drastic.

Datele bugetare pe primele patru luni, în comparație cu anul trecut, ne arată un lucru clar: veniturile scad (cu 1,3%), iar cheltuielile cresc, cu aproape 13%. Este un buget tipic pentru o criză economică.

 

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Cum se simte criza în bugetul României