Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Dacă ne uităm la salarii, nici vorbă de criză

bani-50-lei_1-605x454.jpg

Auditul efectuat de Curtea de Contruri asupra cheltuielilor statului în perioada pandemiei a scos la iveală prejudicii uriașe.
Auditul efectuat de Curtea de Contruri asupra cheltuielilor statului în perioada pandemiei a scos la iveală prejudicii uriașe.
Sursa imaginii: 
RFI România/arhivă

Institutul de Statistică a publicat ieri datele privind salariile în luna aprilie. Se știe că aprilie a fost prima lună completă în care criza sanitară și-a pus amprenta asupra economiei și asupra angajaților. Lucrurile se cunosc deja. O parte din salariați au fost concediați, cei mai mulți din companii mici care și-au oprit activitatea. O altă parte din salariați a avut contractele de muncă suspendată, prin trecerea în șomaj tehnic, statul plătind până la 75% din salariul mediu pe economie.

Prima informație de-a dreptul surprinzătoare este că salariul mediu net a crescut în aprilie față de aceeași lună a anului trecut cu 2,2%. Puțin, dar a crescut. Ceea ce nu arată deloc a criză.

Mai mult ca sigur, procentajul mic, dar totuși, în creștere al salariului este datorat angajaților din sectorul public care au beneficiat de creșteri de salarii la începutul anului și care nu au avut reduceri de salarii în criză.

Există și o scădere. Este vorba despre salariile din luna aprilie, în comparație cu luna martie. Scăderea este destul mică, de 3,4%, respectiv, în valoare nominală salariul mediu este de 5.201 lei, brut, și de 3.182 lei, net.

În sectorul privat, sunt patru paliere de scădere a salariilor. Primul este de 30%, în domeniul transportului aerian, o industrie puternic lovită de criză. Există apoi o scădere a salariilor cu 22% în industria de fabricare a produselor din tutun.

Continuă cu o scădere între 12% și 19% în industrii, precum mobila, fabricarea cauciucului și a maselor plastice, marochinărie și încălțăminte sau hoteluri și restaurante. În fine, mai este o categorie din care fac parte industria textilă, comerțul și alte domenii, care au avut scăderi între 7% și 11%.

Cu o precizare. Cei care au suferit au fost angajații din mediul privat. Sectorul public nu a avut scăderi de salarii. Au fost, în unele situații, reduceri ale veniturilor, adică tăierea parțială a unor bonusuri. Ca de exemplu, în învățământ nu s-au plătit sporurile reprezentând plata cu ora pe perioada vacanței școlare. Interesant, nici nu știam că există un astfel de spor. Alte instituții nu au plătit sporuri de antenă sau de condiții periculoase de muncă. Ceea ce a fost firesc pentru că angajații bugetari lucrau de acasă.

Ce s-a întâmplat, din acest punct de vedere, cu marile economii ale lumii? Au fost puternic lovite. Cea mai dinamică economie, în care relațiile de muncă funcționează cel mai dur, este vorba despre economia Statelor Unite ale Americii, a trimis în șomaj în primele cinci luni ale anului 19 milioane de angajați. Este adevărat că economia americană a redeschis în luna mai 2,5 milioane de locuri de muncă, ceea ce pare mult, dar este suficient să comparăm: 2,5 milioane de joburi deschise cu 20 milioane de salariați disponibilizați.

O particularitate a Americii este și aceea că valul șomajului a atins și sectorul public. Datele Biroului pentru Muncă american arată că, în primele patru luni ale anului, numărul locurilor de muncă din sectorul public s-a ajustat cu aproximativ 600.000 de salariați.

În Europa, mai exact în Franța, numărul reducerii locurilor de muncă, în primul trimestru, a fost de aproximativ 500.000 de posturi. Toate acestea au fost din sectorul privat.

De altfel, în Uniunea Europeană nu sunt date referitoare la impactul crizei asupra sectorului public. Motivele sunt diferite. Fie că statisticile nu calculează, fie că nu au ce să contabilizeze. În sensul că, în statele europene, cu atât mai mult România, sectorul public nu a fost atins de criză.

România are, deocamdată, doar o singură cifră dureroasă și anume creșterea numărului de șomeri. În ceea ce privește, scăderea salariilor, cifrele sunt atât de mici, încât se poate spune că, de fapt, criza nu s-a simțit în luna aprilie.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 
Dacă ne uităm la salarii, nici vorbă de criză