Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Simptomele crizei: investiții străine reduse, ieșiri de bani din țară, o veste bună de la industria de tehnologia informației

criza.jpg

Sursa imaginii: 
Pixabay (ilustrație)

Raportul Băncii Naționale a României (BNR) privind evoluția contului curent și a datoriei publice are importanța sa, evidentă, într-un moment în care orice informație statistică este binevenită pentru a înțelege evoluția economiei românești în perioada pandemiei.

Reamintim că situația contului curent al balanței de plăți reflectă intrările și ieșirile de valută dintr-o economie. Este un indicator care oferă un reper asupra performanței economice a unui stat.

De foarte mult timp, România are deficit de cont curent, care vine în special din dezechilibrul balanței comerciale. În primele patru luni ale acestui an, deficitul de cont curent se păstrează doar că scade ușor, respectiv cu 476 milioane euro. Este un simptom specific crizei. Dar, dacă avem în vedere analizele băncii centrale aflăm că deficitul de cont curent va rămâne și anul acesta un risc pentru economia românească urmând să atingă un nivel considerat de alarmă în Uniunea Europeană.

O analiză a balanței de plăți ne oferă o serie de elemente cu privire la felul în care a funcționat economie. Trebuie spus că balanța de plăți este formată în principal din schimburile comerciale de mărfuri și cele de servicii.

În mod tradițional, România are un deficit substanțial de balanță comercială, iar primele patru luni au adus chiar o creștere cu 880 milioane de euro. Exporturile și importurile au scăzut, față de anul trecut, dar deficitul a urcat. Aici nu avem o supriză.

Interesantă este evoluția în ceea ce privește balanța serviciilor. Înainte de criză, situația era următoarea: transportatorii internaționali crează excedent, turiștii români lasă mai mulți bani în afara țării decât cheltuiesc cei străini care ajung în România, iar serviciile de tehnologia informației și comunicațiilor au și ele excedent.

Primele patru luni ale anului, și în special martie și aprilie când pandemia s-a manifestat puternic, au adus câteva schimbări. Astfel, excedentul sectorului de transporturi a scăzut cu 147 milioane euro, previzibil dacă ne gândim că aceste servicii au fost în suferință în criza sanitară.

Turismul și călătoriile rămân în zona de deficit, dar mai mic cu 218 milioane euro. Deci, reducerea activității turistice, implicit a plecării românilor în afara țării, a avut ca rezultat scăderea deficitului.

Surpriza plăcută vine de la capitolul „alte servicii”, acolo unde regăsim în majoritate serviiciile de tehnologie. În primele patru luni ale anului, acest domeniu a crescut semnificativ în ceea ce privește excedentul, respectiv cu 589 milioane de euro, ajungând la 1,5 miliarde euro.

De asemenea, transferurile de bani din străinătate au avut o creștere spectaculoasă a excedentului, până aproape de 500 milioane de euro, ceea ce ne arată că românii din afara țării au trimis mai mulți bani în țară decît au primit. A fost și acesta un efect al crizei sanitare.

În ceea ce privește datoria externă, în pofida faptului că guvernul se împrumută la „foc automat”, ritmul de creștere nu este atât de spectaculos. Respectiv, singura zonă unde există o creștere vizibilă a datoriei externe este pe termen scurt, capitol la care datoria a crescut cu aproximativ un miliard de euro față de anul trecut. Dar, este posibil ca nivelul de îndatorare să urce și prin împrumuturile pe termen scurt realizate de sectorul privat.

Așa cum era de așteptat, criza în derulare îi pune pe investitorii străini în gardă. În sensul că investițiile au fost de numai 33 milioane de euro, o cifră, în mod evident, nesemnificativă.

Totodată, există și informația cu privire la ieșirea din țară a unor sume de bani. La fel, specific crizei. Companiile au retras din România, în primele patru luni ale anului, 487 milioane euro sub forma rambursării unor credite intragrup.

Nu este nimic anormal. O parte din companiile internaționale își finanțează investițiile în România prin credite primite de la compania-mamă. Atunci când apar semne de criză, firmele se grăbesc să ramburseze banii primiți de la grupul de companii. Ne place sau nu, aceasta este regula după care funcționează firmele multinaționale. În concluzie, intrările și ieșirile valutare indică o economie care începe să aibă probleme. Criza își arată primele efecte.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 

 

 

 
Simptomele crizei: investiții străine reduse, ieșiri de bani din țară, o veste bună de la industria de tehnologia informației