Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România a rămas în materie de pensii pe vremea lui von Bismarck și a fanarioților

senior-4561704_1280.jpg

Legea de impozitare a pensiilor de serviciu a inflamat dezbaterile pe marginea temei.
Legea de impozitare a pensiilor de serviciu a inflamat dezbaterile pe marginea temei.
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Legea de impozitare a pensiilor de serviciu a inflamat dezbaterile pe marginea temei. Ca de obicei, în astfel de situații, se amestecă lucruri esențiale cu fapte fără relevanță, principii cu situații extreme și actualitatea cu istoria. Este o alăturare de fapte cu opinii care duce la confuzie.

De aceea, sunt utile câteva observații. Modificările promovate pentru schimbarea pensiilor speciale se fac fără a avea transparență. Nu sunt cifre oficiale, nu se prezintă un eventual impact asupra bugetului și, în numele confidențialității instituțiilor de apărare, nu se precizează nici câți beneficiari de pensii de serviciu există, nici pensia medie pentru fiecare categorie. Pentru a reforma sistemul sau măcar pentru a informa corect contribuabilii este nevoie de prezentarea clară a datelor care privesc pensiile de serviciu.

Nu a existat niciun fel de dezbatere publică serioasă nici la momentul introducerii nenumăratelor pensii speciale, nici atunci când s-a dorit schimbarea sistemului.

Respectiv, pensiile de serviciu au fost împinse, de fiecare dată, pe ușa din dos a Parlamentului, iar publicul larg a înțeles foarte târziu despre ce este vorba. Adică, oamenii au aflat cu mare întârziere modul privilegiat de calcul al pensiei, condițiile speciale de vechime pentru ieșirea la pensie sau sumele de bani considerabile încasate de pensionari.

De asemenea, opinia publică a fost invadată de știri extreme care priveau unele pensii ireal de mari, ieșiri la pensie la 45 de ani sau cumularea a mai multor pensii speciale. Când exemplele extreme ies la iveală este normal ca opinia publică să fie revoltată.

De fapt, problema dezbaterii este alta. Își poate asuma societatea românească să plătească pensii speciale (prin cuantum, mod de calcul, condiții de vechime) pentru anumite servicii publice? De exemplu, pentru armată? Sau pentru armată, magistrați și poliție?

Nu avem un răspuns, pentru că problema nu s-a pus în termenii aceștia, adică transparent și corect. În locul unei dezbateri deschise, ne-am trezit că o mulțime de categorii profesionale bugetare și-au făcut legi speciale prin care și-au dat pensii de serviciu.

Astfel, angajații din sectorul privat au aflat că au contribuit, ei și angajatorii lor, la bugetul asigurărilor sociale, timp de 40 sau 45 de ani, pentru a avea o pensie de trei ori, de patru ori sau de 10 ori mai mică decât a unui bugetar special.

În aceste condiții, este ușor de înțeles motivul pentru care rudele de diverse grade se înghesuie să se aducă unele pe altele în sectorul public. În magistratură, în poliție, în armată, sunt o mulțime de mari familii, pentru că privilegiile acestor „caste” s-au legiferat, iar acum urmează defilarea sacrificiilor și extragerea beneficiilor.

Între un job în mediul privat și un loc de angajat în sectorul public special, ce variantă credeți că ar alege un tânăr? Este o întrebare retorică. În realitate, sectorul bugetar, a oferit, în ultimii ani, tot mai multe beneficii angajaților, ajungând să facă o adevărată concurență neloială. Mai exact, a concurat mediul privat pe banii lui.

Aceasta este istoria. Ce ar trebui făcut? Este limpede că pentru pensiile de serviciu aflate în plată racordarea la contributivitate nu se mai mai poate face. Va trebui să vedem dacă este posibilă impozitarea. Dar o idee de viitor poate fi aplicarea contribuțiilor asupra pensiilor speciale. Este clar că acest lucru ar însemna cheltuieli mai mari ale statului care va trebui să plătească și contribuțiile aferente pensiilor speciale.

Dar acest lucru ar presupune voința politică de a consolida sistemul de pensii din România. Respectiv, de a dezvolta pilonul doi și de a crea cu adevărat pilonul trei, prin introducerea, de exemplu, a pensiilor ocupaționale.

Deocamdată, pilonul doi a fost „faultat” de fiecare dată când s-a putut, totul culminând cu Ordonanța 114 din 2018, iar pilonul trei este nedezvoltat.

Din păcate, România rămâne în materie de pensii în secolul al XIX-lea, al cancelarului von Bismarck, cel care a inventat sistemul public de pensii. Sistemul românesc a fost „altoit” și cu modelul fanariot, prin care tot mai multe categorii de angajați bugetari au obținut pensii de serviciu, mult mai mari decât cele ale „muritorilor de rând”. În concluzie, datele societății românești, demografice sau ale forței de muncă, ne arată că sistemul pensiilor speciale va trebui schimbat.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

România a rămas în materie de pensii pe vremea lui von Bismarck și a fanarioților