Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


LAPAR: Culturile de grâu, orz și rapită, compromise în multe regiuni. Ploile au venit prea târziu

Culturile de grâu, orz și rapită sunt compromise în multe regiuni în proporție de cel puțin 70%. Avertismentul vine de la Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România. Vicepreședintele LAPAR, Gheorghe Albu, spune la RFI că de vină este seceta prelungită. Reprezentantul fermierilor mai afirmă că ploile abundente au venit prea târziu. Totuși, căderile masive de apă din ultima perioadă contribuie la refacerea deficitului de apă din sol, mai spune Gheorghe Albu.

Gheorghe Albu: Culturile însămânțate în toamnă, grâu, orz, rapiță, pe anumite areale sunt compromise  între 70% și 100%. Mă refer la Dobrogea și sudul țării, ceva din zona Moldovei și izolat în celelalte regiuni. Precipitațiile căzute în ultima perioadă nu mai vin în ajutorul acestor culturi. Mai mult decât atât, marea majoritate a producătorilor agricoli au întors aceste suprafețe și au fost recultivate cu porumb și floarea soarelui. Cei care au sectoare zootehnice au recoltat sub formă de coasă grâul și orzul în așa fel încât să își asigure necesarul de furaje în sectorul zootehnic pentru perioada de iarnă.

Reporter: Așadar, ploile au venit prea târziu?

G.A: Pentru culturile însămânțate în toamnă pot să spun că au venit foarte târziu. Dar eu fiind un agricultor bătrân am o vorbă a mea. Ploile sunt binevenite oricând ar fi ele să vină. Ploile care au venit în acestă perioadă ajută la refacerea necesarului de apă din sol. Iar în al doilea rând, ajută foarte mult la culturile prășitoare, respectiv porumb și floarea soarelui și la culturile furajere.

Rep: Vorbeați despre situația gravă a culturilor de grâu, orz și rapiță. Celelalte cereale și plante importante  în stare se află acum?

G.A: Și aici este o diferență în ceea ce privește starea de vegetație a acestor culturi. Mă refer la floarea soarelui și la porumb. În arealele unde au fost precipitații suficiente starea de vegetație a acestor culturi este una bună, chiar spre foarte bună. Iar în zonele în care a fost deficit de ploi, iar în zona respectivă culturile însămânțate din toamnă au fost calamitate aproape 100%, și prășitoarele au avut de suferit, în sensul că la ora actuală, chiar dacă au venit precipitații și s-au parcurs fazele fiziologice ale plantei, ele nu au talie. Producțiile vor fi serios afectate. Dar și ploile de vară care au venit în zona cu deficit de precipitații sunt așa cum sunt ploile de vară. Plouă până la marginea drumului. Nu peste tot au căzut precipitații. Am vorbit cu un coleg mai tânăr din zona Săcele, din județul Constanța, care se plângea că precipitațiile căzute în zona lor au fost puține, motiv pentru care au mari probleme și cu culturile însămânțate în primăvară, respectiv floarea soarelui și porumb.

Rep: Într-o privire de ansamblu, comparativ cu 2019, cum credeți că va fi anul 2020 din punctul de vedere al recoltelor?

G.A: În anumite zone recoltele care se vor obține sunt mulțumitoare. Dar în regiunile de care vă spuneam mai devreme, unde seceta deja s-a instalat sub formă de secetă extremă, atât din punct de vedere a secetei pedologice, dar și a secetei atmosferice, producțiile sunt incomparabile cu anul 2019. De exemplu și în zona în care eu lucrez, dacă anul trecut la grâu și orz producțiile au fost de peste 5.500 de kg la hectar, în acest an producția este zero.

Rep: Într-adevăr, sunt vești îngrijorătoare. În acest context, fermierii care au fost afectați și de starea de pandemie și de restricțiile din acea perioadă au nevoie de ajutor financiar din partea statului bănuiesc. Aveți contact sau aveți astfel de informații din spre guvern?

G.A: Ori de câte ori au fost  întâlniri între structurile, formele asociative și factorii decidenți, fie politici, fie administrativi, s-a ridicat această problemă. Suntem la stadiul de promisiuni. Urmează a se acorda despăgubiri sau ajutoare pentru fermierii care au avut de suferit datorită secetei. Dintr-o centralizare la nivel național sunt peste 1.4 milioane de hectare de grâu și orz care au fost calamitate într-un procent de peste 30% până la 100%, suprafață luată în calcul a fi despăgubită.

 
Vicepreședintele LAPAR, Gheorghe Albu, despre efectele secetei