Clienții băncilor ar trebui să le „mulțumească” unor politicieni. IRCC este mai mare decât ROBOR, iar clienții plătesc rate mai mari

Ordonanța 114 din 2018 a instituit o schimbare a indicelui ROBOR. Inițiatorii modificării puneau ROBOR la zid și promiteau că noul indice va fi mult mai favorabil, adică mult mai scăzut în comparație cu ROBOR. Noul indicator a fost numit Indice de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC), iar deosebirea dintre acesta și ROBOR era următoarea: ROBOR se calcula pe baza cererii și ofertei de împrumuturi de pe piața interbancară, în timp ce IRCC era calculat în funcție de tranzacțiile efectuate de bănci.

Ideea schimbării era aceea că se excludea suspiciunea că băncile ar fi putut manipula nivelul indicelui prin anumite oferte care nu ajungeau să devină tranzacții efective. De cealaltă parte, bancherii au susținut că un indice bazat exclusiv pe tranzacții poate fi distorsionat de nivelul de lichiditate al pieței. De asemenea, au fost analiști bancari care au anticipat că IRCC va fi mai mare decât ROBOR, ceea ce va fi în dezavantajul consumatorilor.

În cele din urmă, decidenții politici nu au ascultat vocile specialiștilor acuzându-i că sunt direct interesați ca dobânzile să fie mari, iar IRCC a apărut. ROBOR nu a fost abandonat. El a rămas să fie referința pentru împrumuturile cu dobândă variabilă ale companiilor.

Acum, la mai bine de un an de la introducerea IRCC putem avea o imagine a evoluției indicelui. Este, într-adevăr, indicele mai mic decât ROBOR, așa cum spuneau politicienii care au insistat să fie făcută modificarea sau, dimpotrivă, specialiștii au avut dreptate? În acest moment, schimbarea ROBOR cu IRCC nu îi avantajează pe consumatori. În sensul că noua valoare a indicelui, 2,41%, este mai mare decât ROBOR, indiferent de perioada de raportare. Adică, ROBOR la trei luni este de 2,39%.

IRCC este mai mare decât ROBOR, ceea ce înseamnă că persoanele fizice plătesc o valoare mai mare a ratei decât dacă împrumutul s-ar fi raportat la ROBOR. Pentru că plătesc mai mult, ar trebui să le „mulțumească” inițiatorilor și susținătorilor schimbării, respectiv câtorva oameni politici.

Morala este însă că nu există minuni în ceea ce privește reducerea ratelor. Iar consumatorii nu ar trebui să îi creadă pe politicienii care susțin că rezolvă ei problema și că au găsit soluția. Realitatea este, după cum se poate vedea, cu totul alta.

Desigur, este posibil ca în următoarea perioadă situația să se schimbe. Adică, ROBOR să devină mai mare decât IRCC. Acest lucru nu schimbă substanțial lucrurile. Arată doar că argumentele și dorința celor care au impus schimbarea ROBOR nu au fost susținute de realitate, ci de populism. S-au vehiculat idei care nu s-a adeverit, iar argumentele s-au dovedit a fi false.

S-a spus în acea perioadă că băncile manipulează indicii pieței interbancare. Acest lucru s-a dovedit pe alte piețe europene, în România nu a fost cazul. Poate doar o manipulare a indicelui ar fi putut să justifice o schimbare majoră a acestuia, dar, în România, manipularea indicilor bancare nu s-a întâmplat sau nu s-a dovedit.

În concluzie, IRCC și ROBOR merg umăr la umăr. Iar scăderea lor nu depinde de diferențele de calcul, ci de alți indicatori ai economiei.

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.