Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România-Franța: asemănări și deosebiri în ceea ce privește bugetul

romania_franta.png

România-Franța: asemănări și deosebiri în ceea ce privește bugetul
România-Franța: asemănări și deosebiri în ceea ce privește bugetul
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Economiile europene au ajuns să aibă același tip de probleme, indiferent de mărimea lor. O demonstrează, de exemplu, situația bugetară pe primele cinci luni ale anului din România și din Franța.

Sunt destule asemănări în ceea ce privește execuția bugetară. Astfel, bugetul francez a urcat, în primele cinci luni ale acestui an, la un deficit de aproximativ 118 miliarde euro față de numai 84 miliarde euro, în aceeași perioadă a anului trecut. Este o creștere importantă, pe măsura estimărilor de anul acesta. La cinci luni, deficitul bugetar a atins deja 5,8% din PIB și este previzionat să ajungă la sfârșitul anului până la aproximativ 9% din PIB.

Desigur, Franța nu a fost cel mai bun exemplu de disciplină fiscală în anii 2015 și 2016 înregistrând o depășire a deficitului bugetar de 3% din PIB, ceea ce a atras și deschiderea procedurii de deficit excesiv din partea Consiliului Uniunii Europene. Dar, în anii 2017 și 2018, Franța reușise să reducă deficitul bugetar. Acum, situația s-a deteriorat mult din cauza crizei sanitare.

Care este evoluția în România? Deficitul bugetar a ajuns la 38,8 miliarde lei, de la doar 14,7 miliarde lei, anul trecut. Este o creștere cu 24 miliarde lei și, bineînțeles, cifrele nu se pot compara cu cele ale bugetului francez. Doar tendința.

Până în luna mai, deficitul a ajuns la 3,59% din PIB, mai puțin decât în Franța, iar pe întregul an estimările optimiste arată că România va avea un deficit bugetar cuprins între 5% și 6% din produsul intern brut. Desigur, ritmul de creștere din primele cinci luni ar anticipa un deficit bugetar chiar de peste 7% din PIB, dar evaluările oficiale se ambiționează să creadă într-un nivel mai redus al deficitului.

Se poate spune, că după primele cinci luni ale anului, bugetul autohton este într-o situație mai bună decât cel al Franței. Cifrele par să demonstreze acest lucru. Numai că diferența de talie a economiilor oferă o altă perspectivă a ceea ce specialiștii numesc posibilitatea finanțării deficitului.

Mai exact, cele mai mari economii europene se pot împrumuta fără probleme și la dobânzi mici de pe piața internațională, fără a mai pune la socoteală programele de relaxare cantitativă derulate de Banca Centrală Europeană.

Să ne întoarcem la execuția bugetară. În Franța, veniturile au scăzut cu 9%, iar cheltuielile au urcat cu 10%. În România, veniturile bugetului au scăzut doar cu 3,4%, în timp ce cheltuielile au crescut cu 14,4%.

Iar asemănările continuă. Cheltuielile bugetare franceze au crescut din cauza plăților efectuate pentru șomajul tehnic, 9,5 miliarde euro, plăților către companii și profesioniști, în valoare de 3,5 miliarde euro și prin alocarea a 1,5 miliarde euro pentru investiții în sectorul militar.

Pentru comparație, în România, cheltuielile bugetului au crescut pe baza cheltuielilor cu plățile aferente șomajului tehnic în valoare de 2,7 miliarde lei, la care se mai poate adăuga o sumă consistentă și anume mai mult cu 2,2 miliarde lei decât anul precedent în materie de rambursări de TVA.

În fine, un capitol la care cele două bugete seamănă este cel de TVA. Și în România, și în Franța încasările din TVA au scăzut cu 19% și respectiv cu 20%. Sunt cifre foarte apropiate cauzate, evident, de scăderea consumului populației și companiilor.

Este clar că între cele două economii diferențele de valori nominale sunt foarte mari. Optimiștii din România ar putea crede că este încă mult loc de a crește deficitele economiei locale. Este o falsă impresie, pentru că o economie mare își poate permite, în acest context, și luxul unor deficite mari. Dar, privind economiile europene, situația bugetară este asemănătoare în multe privințe.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 

 

România-Franța: asemănări și deosebiri în ceea ce privește bugetul