Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Aparatul bugetar, veșnică reformă declarativă: "O masă care va fi folosită și în campania electorală"

paper-3213924_1920.jpg

Image source: 
pixabay.com

Reforma aparatului bugetar se va face. Cu toate că este mai greu decât se aştepta oricine, aceasta va fi dusă până la capăt, declară ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu. Care continuă:
"Nimeni nu ştie cât trebuie redus ca să funcţioneze optim, dar, dacă luăm câteva lucruri esenţiale şi principii de bază şi cu informatizarea în acelaşi timp veţi vedea ca vom reuşi". Florin Cîțu se adaugă pe lista oamenilor politici care vor reformă în sistem, dar care nu știu exact câți bugetari are România.

Declarațiile ministrului umplu timpul și nimic mai mult, comentează sec Mircea Coșea, profesor de economie. El amintește la RFI că suntem într-un an electoral și că nimeni nu-și va asuma o reformă adevărată în acest sector. Ce alte obstacole stau însă în calea reformei?

Mircea Coșea: Aparatul bugetar a fost folosit încă de pe timpul domnului Tăriceanu ca un bazin electoral foarte important. Domnul Tăriceanu, ca prim ministru, a început să mărească aparatul bugetar peste limitele admise. Guvernarea PSD – ALDE a mărit foarte mult veniturile aparatului bugetar. Aparatul bugetar nu a avut de suferit în timpul pandemiei. Nu a existat șomaj în rândurile lui. Nu au existat reduceri de salarii. Este o masă care va fi folosită și în campania electorală care vine.

Reporter: Doar atât, pentru că s-a spus că sunt oameni în aparatul bugetar care sunt puși cu mâna acolo, tocmai pentru a atinge alte scopuri?

M.C: Nu doar atât. În primul rând, trebuie să discutăm foarte serios ce înseamnă aparat bugetar și care este ponderea lui în economie. De pe timpul prezidențiabilului Băsescu a apărut impresia că România are un aparat bugetar foarte încărcat, că omul gras stă în spatele omului slab, dacă ați fost atunci atent sau dacă erați atunci în mijlocul problemei. Comparativ cu alte țări, aparatul bugetar românesc nu este atât de umflat, dar este neprofesionalizat. Țara pe care noi o luăm mereu în comparație, pentru că a avut rezultate foarte bune, nu numai în reforma economică, dar și în accesarea fondurilor europene, Polonia, are un aparat bugetar destul de umflat, dar este foarte profesionalizat. Este cel care a fost pregătit în mod special pentru procesul de accesare a fondurilor. Nu e vorba de număr, e vorba despre caliltate. Supraîncărcarea noastră este la nivel guvernamental. Există și s-a moștenit de la un guvern la altul. E o încărcare a aparatului bugetar cu persoane care trebuie să fie recompensate pentru merite politice, oameni care sunt ridicați pe posturi ca să li se dea un ban, oameni care sunt în consilii de administrație pentru același lucru, dar care nu au nimic în comun cu postul pe care îl ocupă. În al doilea rând, pe lângă guvern există o serie întreagă de comisii, agenții, comitete, fel de fel de organizații care au toate în frunte un important personaj cu grad de secretar de stat sau subsecretar de stat. Acest lucru înseamnă o retribuție mare. Părerea mea este că nu se va întâmpla nimic. Acest aparat bugetar nu va fi în niciun caz atins. 

Rep: Vă pun în vedere un exemplu pe care l-am auzit personal. Este vorba despre o persoană care a lucrat în mediul privat, mult mai competitiv și ghidat după alte repere, care s-a angajat ulterior la un minister, la un deparatment de petiții. Îmi spunea că vin colegi de-ai lui șil îi spun că fac într-un anume fel, iar la întrebarea „De ce?”, răspunsul este „Pentru că așa a zis șeful.”. Problema de mentalitate cum se  rezolvă?

M.C: Nu se rezolvă așa de repede precum credem noi. Noi avem o moștenire istorică. Funcționărimea în România a apărut în secolele XVI – XVII prin grecii care existatu aici, prin trecere lor într-un sistem public, ca să îi spunem așa. Ori acolo, ierarhizarea funcțiilor era foarte clară. Șeful conducea, restul nu avea niciun fel de părere. În România lucrurile se întâmplă încă în felul ăsta. Se întâmpla și în timpul comunismului. 

Rep: Digitalizarea ar putea schimba lucrurile mult mai rapid? 

M.C: Aici există o problemă care, după părerea mea, se prezintă într-o formă exagerată. Digitalizarea poate să simplifice foarte mult activitatea de comunicare, de raportare și de comparare a datelor. Munca de la ghișeu s-ar putea și ea să fie eliminată. Însă digitalizarea depinde de o decizie pe care o ia un om. Dacă acel om este angajat politic, până la urmă, decizia va fi tot politică. Digitalizarea este un instrument. 

Rep: Clujul, Oradea, Aradul pot forța o descentralizare prin autonomia și puterea pe care o dobândesc, mai ales în atragerea banilor europeni.

M.C: Sigur că da, aveam impresia că se va întâmpla mai de mult atunci când s-a format asociația de orașe din nord-vestul țării. Dar aceste orașe beneficiază de o administrație publică foarte bine pregătită. Oamenii ăia lucrează după alte norme și ei au reușit să ridice aceste orașe foarte mult prin fonduri europene, ceea ce în altă parte nu s-a întâmplat. S-a înțeles ce înseamnă să fii european mai repede decât în sudul și în estul țării.

Rep: Dacă vine la dumneavoastră un proaspăt absolvent, cu date bune și vă cere un sfat dacă să se ducă la stat sau la privat, la stat să încerce să  schimbe lucrurile sau la privat să își dezvolte cariera pe cont propriu, ce l-ați sfătui?

M.C: Dacă aș vrea să îl duc acolo unde sunt mai mulți bani, i-aș spune să se ducă la stat pentru că ia mai mult. Dar nu am să fac lucru ăsta. Îl îndrum spre privat. Drumul cel mai sigur al României este inițiativa particulară, privată. Românii sunt dotați în domeniul ăsta și trebuie să fie lăsați să își facă afacerile așa cum pot și cum simt ei. Amestecul statului și administrația asta de tip aproape gubernial ca pe timpul țarului sufocă dezvoltarea țării.