Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Previziunile economice ale CE: riscul creșterii discrepanțelor dintre țări

grafic_crestere.jpg

Image source: 
pixabay.com

Comisia Europeană prevede o scădere puternică a economiilor statelor membre în acest an. Și chiar dacă refacerea va începe chiar din al doilea semestru al anului, există efecte îngrijorătoare pe termen mai lung.

Previziunile de vară ale Comisiei Europene continuă cu zugrăvirea peisajului economic sumbru generat de criza coronavirusului, care a dus la încetarea unei mari părți a activităților.

Datele prezentate ieri la Bruxelles preconizează că economia UE se va contracta cu 8,3 % în 2020 și va crește cu 5,8 % în anul viitor.

Vorbim despre o contracție semnificativ mai mare decât cea estimată în previziunile de primăvară: 7,7 %, pentru zona euro și 7,4 %, pentru UE în ansamblul său. La rândul său, creșterea va fi în 2021 ceva mai puțin solidă decât s-a previzionat în primăvară.

Cât despre România, economia s-ar putea contracta anul acesta cu 6%, urmând ca în 2021, creșterea economică să revină în zona pozitivă, cu un avans de 4%.

Este cea mai abruptă scădere pe care Europa o traversează după cel de-al doilea război mondial. Și chiar dacă vestea bună ar fi că partea cea mai grea a trecut și refacerea începe să se producă lent, altceva îi îngrijorează pe economiști și lideri politici deopotrivă: adâncirea discrepanțelor între statele membre.

Țările afectate cel mai puternic de pandemie sunt adesea și cele care dispun de cele mai puține mijloace pentru a-și susține economiile. Iar adâncirea discrepanțelor s-ar putea produce în proporții pe care economiștii europeni nu le-au estimat în previziunile anterioare.

Să privim la perspectivele pentru marile state membre.

Pentru Franța, contracția preconizată în 2020 va fi de 10,6%, în timp ce economia Germaniei se va reduce cu doar 6,3%. O diferență semnificativă, care vine după un deceniu în care economia germană s-a consolidat, în timp ce cea franceză și-a revenit cu mult mai greu de pe urma crizei financiare.

O accentuare și mai puternică a diferențelor economice ar putea pune în discuție chiar soliditatea motorului politic franco-german de la baza Uniunii Europene.

Să privim și către marile state mediteraneene, care au fost puternic lovite de criza financiară de acum un deceniu, Italia și Spania. Economia italiană se va reduce cu peste 11 la sută, cea a Spaniei cu peste 10%. 

 În regiunea noastră, Polonia va înregistra o scădere cu 4,6%, mai puțin decât România - reamintesc, 6% - în condițiile în care economia poloneză era și înainte de criză cu mult mai bine consolidată decât cea românească.

În acest context, jurnaliștii de la Le Monde observă că și ajutoarele de stat eliberate de state pentru a-și ajuta companiile aflate în dificultate sunt simptomatice în această privință.

Până în prezent, acestea reprezintă aproape 2.300 de miliarde de euro în Europa, iar din acest total, aproape jumătate (43,5%) reprezintă subvențiile injectate în Germania. Urmează, la mare distanță, Italia (cu 19% din total), Franța (17,9%). Apoi ar veni Spania cu doar 4% . Cifrele acestea arată un adevăr simplu: unii se vor reface mai repede, alții vor rămâne mult în urmă.

Perspectivele sunt îngrijorătoare, pentru că acumularea discrepanțelor  dintre state și regiuni nu face decât să alimenteze, în cele din urmă, frustrările oamenilor și să deschidă calea mișcărilor populiste.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica din 8 iulie 2020