Franța, strategie de ieșire din criză

Dar, la fel ca întreaga Europă, și Franța a fost lovită de criza sanitară și caută soluții pentru revenirea economiei. Recent, Consiliul de Analiză Economică a publicat o strategie în fața crizei. Strategia include o serie de măsuri care ar trebui adoptate în perioada următoare, dar arată și riscurile care există asupra economiei și societății franceze.

Consiliul propune în nota sa opt direcții pentru revenirea economică. Propunerile se vor concentra pe patru fronturi: către companii, pentru a evita o criză a ofertei, către susținerea locurilor de muncă pentru a nu crește exagerat șomajul, către menținerea puterii de cumpărare, prin susținerea gospodăriilor vulnerabile și, totodată, reorientarea creșterii economice oferind o perspectivă clară investitorilor.

Instrumentele financiare propuse sunt, pe de o parte, compensarea costurilor fixe ale companiilor, cum ar fi de exemplu, chiriile, din perioada izolării. Costurile bugetare sunt estimate la 17 miliarde euro. O a doua soluție propusă, mai puțin costisitoare pentru buget, ar putea fi concentrarea asupra companiilor, respectiv reeșalonarea sau anularea unor datorii ale firmelor viabile.

O altă propunere se referă la susținerea financiară a tinerilor și a angajaților cu salarii mici. Astfel, ar trebui alocați mai mulți bani pentru studenți și pentru salariații vulnerabili. Pentru aceste granturi ar trebui să fie alocate patru miliarde euro, la care să se adauge distribuirea pentru gospodăriile cu venituri reduse a unor tichete de cumpărături care se pot utiliza până la sfârșitul anului viitor. Cu condiția ca mărfurile sponsorizate să corespundă cerințelor de mediu pe care își propun să le atingă Franța și Uniunea Europeană. Costurile bugetare pentru aceste vouchere sunt estimate la două miliarde euro.

Un element important este cel al reorientării economiei și respectiv a creșterii economice. Liniile de urmat propuse sunt legate de reducerea producției bazată pe dioxid de carbon, accentul pus pe suveranitatea economică, intensificarea digitalizării societății și îmbunătățirea calității serviciilor publice. Pilonii pe care se pot sprijini investițiile sunt: renovarea clădirilor publice, investiții în proiecte de cercetare ale universităților și în sistemul de sănătate. De menționat că experții propun un plan de relansare în valoare de 2% din PIB care ar trebui derulat pentru o perioadă de 18 luni.

Dar, raportul aduce în discuție un risc important asupra economiei și anume o creștere a datoriei publice. Situația va fi mai complicată decât cea de la începutul anilor 90 sau chiar față de cea din criza din anul 2009. Dacă nu va exista un al doilea val al pandemiei, datoria publică a Franței va ajunge, la sfârșitul anului acesta, la 120% din PIB și se va păstra la acest nivel și anul viitor.

Marea întrebare pe care și-o pun economiștii care au realizat strategia de revenire din criză este: care dintre cele două riscuri, creșterea datoriei publice și neatingerea potențialului de creștere economic, este mai grav pentru economie?

Autorii raportului arată că investiții de cinci miliarde euro care au ca efect creșterea cu un miliard euro a potențialului economiei este o operațiune pozitivă pentru finanțele publice. Este o concluzie care poate fi relevantă și pentru economia românească.

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor