Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


80 miliarde euro, între adevăr și fake news

euro-1976614_1280.jpg

80 miliarde euro, între adevăr și fake news
80 miliarde euro, între adevăr și fake news
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

A fost o negociere complicată la Bruxelles. În cele din urmă, statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la o înțelegere de compromis. La cererea statelor cumpătate, Austria, Suedia, Olanda, Danemarca, la care s-a adăugat și Finlanda, pachetul de fonduri nerambursabile al planului de relansare s-a redus de la 500 la 390 miliarde euro. Acestea au primit și un bonus, o reducere a contribuțiilor la bugetul Uniunii Europene urmând ca sumele pierdute să fie compensate de toate statele membre.

Concret, ce știm, deocamdată, despre mecanismul gândit la Bruxelles? Comisia Europeană a fost împuternicită să se împrumute de pe piețele internaționale cu până la 750 miliarde de euro. Împrumuturile luate de Comisie au și un termen de accesare, anul 2026, iar creditele vor trebui rambursate până la sfârșitul anului 2058.

Împrumuturile nerambursabile au un orizont de timp mult mai scurt: 70% din granturi vor trebui angajate de statele membre, inclusiv România, în anii 2021 și 2022, iar restul de 30%, în anul 2023. Sunt termene destul de strânse la care autoritățile române trebuie să fie atente.

Trebuie remarcat că în cadrul grilei de repartizare a fondurilor din planul de relansare va fi înlocuit criteriul șomajului cu cel al reducerii produsului intern brut în perioada 2020-2021.

În România, sunt două teme controversate legate de împrumuturile europene. Pe de o parte, se spune că va crește datoria publică și, pe de altă parte, că banii vor putea fi folosiți pentru plata pensiilor sau salariilor bugetare.

În ceea ce privește datoria publică, economia românească are nevoie de împrumuturi masive anul acesta și anul viitor. Este clar că Uniunea Europeană, care are un rating impecabil și deci se va împrumuta la dobânzi foarte mici, aproape de zero, nu își propune să facă o afacere cu banii împrumutați, ci va oferi credite la dobânzi cât mai mici posibile. De aceea, este de așteptat ca dobânzile împrumuturilor luate de la Uniunea Europeană să fie mult mai reduse decât cele pe care România le-ar accesa de pe piețele internaționale sau de pe piața internă. Deci, este logic să se apeleze la împrumuturile din programul de relansare. Care vor finanța proiecte clar definite și nu creșteri de pensii și salarii, pentru că scopul programului european este să ajute la redresarea economiei, nu să aloce bani pentru cheltuieli cu caracter social.

De altfel, pentru a atrage sumele din noul program european, statele vor trebui să elaboreze așa-numite planuri naționale de redresare și reziliență prin care își stabilesc agenda în ceea ce privește reformele și investițiile. România are deja un plan solid prezentat de actualul guvern, foarte generos în obiective de investiții, dar lipsit de măsuri de reformă. Rămâne de văzut în ce măsură planul Ludovic Orban va răspunde rigorilor finanțărilor europene.

Cert este că planurile de redresare și reziliență ale fiecărui stat vor fi evaluate de Comisia Europeană în termen de două luni de la depunerea lor și vor trebui să fie circumscrise recomandărilor Comisiei Europene, recomandări ignorate în mod constant, în ultimii ani, de autoritățile române. Planurile vor trebui să țină cont de consolidarea potențialului de creștere, dar și de contribuția la tranziția verde și digitală.

Aprobarea planurilor de țară se face de către Consiliul European cu majoritate calificată. Procedura este importantă pentru că de-a lungul negocierilor s-a pus și problema respingerii unui plan prin drept de veto, ceea ce ar fi dus la o vulnerabilizare a poziției fiecărui stat.

Planul de redresare poate fi revizuit pe parcursul implementării. De asemenea, unul sau mai multe state pot ridica obiecții privind îndeplinirea obiectivelor de etapă și, ca atare, pot cere Consiliului European realizarea unei analize atente.

În concluzie, România va putea să atragă, în următorii ani, aproximativ 80 miliarde euro. Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie de proiecte, de funcționarea eficientă a administrației și de profesioniști. Va reuși România?

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

80 miliarde euro, între adevăr și fake news