Cele mai mari economii, la nivel global și european, scăderi istorice. Și o veste bună: sunt speranțe de revenire

Așadar, economia americană a scăzut în trimestrul al doilea, în ritm anualizat, cu 33%, cel mai mare nivel din anul 1947. În raport de trimestrul anterior, scăderea din trimestrul al doilea a fost de 9,5%. În acest moment, numărul de șomeri a ajuns, în Statele Unite, la 1,43 milioane persoane, iar rata șomajului a crescut la 11% față de 3,5%, cât se înregistra la începutul anului.

Cifrele scăderii economice sunt explicate de situația din economia reală. De exemplu, Boeing, un important constructor din industria aeronautică, a anunțat o scădere a ritmului producției. Există și o zonă de optimism, în sensul că sunt producători, precum o companie din industria jucăriilor, care a anunțat că până în luna septembrie fabricile din America vor reveni la nivelul producției de la începutul anului.

Planul de relansare a economiei, în valoare de 2.000 miliarde dolari (10% din PIB), care a început în luna martie se dorește să fie completat cu încă 1.000 miliarde dolari. Unii analiști consideră că programul a avut și efecte adverse, întrucât a inclus familii care au primit cecuri de ajutor financiar fără a se afla în dificultate, alocații de șomaj generoase și subvenții pentru companii fără probleme. Faptul că programul de stimulare a economiei nu a reușit să țintească doar persoanele și firmele care ar fi trebuit să fie susținute este demonstrat, printre altele, și de creșterea spectaculoasă a economisirii.

Tot ieri, Germania, cea a mai mare economie europeană, a anunțat o scădere economică cu 10%, față de trimestrul precedent, cel mai mare declin din ultimii 50 de ani, adică de la criza prețului petrolului din anii 1970. În termeni anuali, scăderea ajunge la 11,7%.

Cu excepția cheltuielilor statului, toți indicatorii economici au avut reduceri importante: exporturile și importurile au scăzut, consumul gospodăriilor populației la fel, investițiile companiilor s-au redus. Rata șomajului a crescut de la 3,8% la 4,2%, ceea ce a însemnat pierderea a aproximativ 200.000 de locuri de muncă. Experții cred, însă, că, din nou, „modelul Kurzarbeit”, programul de muncă flexibilă, a salvat o parte din joburile din Germania, ca și cu ocazia altor crize. Analiștii ING Bank arată că 6,7 milioane de germani lucrează în acest regim de muncă flexibilă.

Totodată, Germania a derulat cel mai mare program de sprijin pentru economie din Europa, în valoare de 130 miliarde de euro, care include subvenții pentru cumpărarea de autovehicule, amânări ale obligațiilor fiscale sau reducerea TVA pe o perioadă limitată de timp. Cu toate acestea, industria auto germană, cu cele două firme fanion, Volkswagem și Daimler Benz, se confruntă cu mari probleme. Compania Volkswagen, de exemplu, a anunțat o pierdere de 1,4 miliarde euro, în primul semestru, și o scădere a cifrei de afaceri cu 23%, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Franța și statele Uniunii Europene vor publica, astăzi, prima estimare de evoluție a PIB, în trimestrul al doilea. Dar, raportările financiare ale companiilor nu sunt deloc încurajatoare. EDF a anunțat pierderi în trimestrul al doilea, Renault are o pierdere istorică pe primul semestru, SNCF a pierdut 2,4 miliarde euro, Airbus a intrat în minus, iar Total a înregistrat, în al doilea trimestru, pentru prima dată după anul 2015, pierdere financiară. Dacă adăugăm și marile companii care care au profituri și cifre de afaceri mult reduse, lista devine foarte lungă.

În pofida scăderilor istorice din trimestrul al doilea, există așteptări că economiile mari vor începe revenirea, chiar din trimestrul al treilea al anului. Bineînțeles, dacă situația sanitară nu se va deteriora grav.

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.