Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


FMI, sperietoare și pentru Africa de Sud

johannesburg-436018_960_720.jpg

Johannesburg, Piața Nelson Mandela
Sursa imaginii: 
pixabay.com

Africa de Sud este în fața unei premiere. După 25 de ani, perioadă în care Congresul Național African, partid de stânga, s-a aflat neîncetat la putere, guvernul sud-african a solicitat, la sfârșitul lunii aprilie, și a obținut, la începutul acestei luni, un împrumut de la Fondul Monetar Internațional (FMI).

Programul de ajutor financiar este destinat revenirii economiei, stabilizării datoriei publice și oferirii unui impuls pentru creșterea economică, însă, a născut deja vii controverse, temele favorite fiind legate de afectarea independenței și suveranității țării.

Săptămâna trecută, FMI a deblocat către statul african un împrumut de urgență în valoare de 4,3 miliarde de dolari.

Dar cum s-a ajuns la împrumutul FMI? Africa de Sud este una dintre țările aflate în epicentrul epidemiei pe continentul african, având 450.000 de cazuri de coronavirus și 7.067 de persoane decedate. La nivel mondial, Africa de Sud este a cincea țară din punctul de vedere al numărului de îmbolnăviri.

Creditul de la FMI face parte din instrumentul de finanțare rapidă creat pentru a susține statele care se confruntă cu o situație sanitară dificilă, cu repercusiuni grave și asupra economiei.

Instituția financiară mondială arată că economia sud-africană suferă, în ultimul deceniu, de constrângeri structurale, de o creștere a șomajului, în ciuda cheltuielilor publice tot mai mari, de o creștere a inegalităților de venituri și de o accentuare a sărăciei. Vestea bună este că sistemul financiar a dat dovadă de reziliență, adică nu a fost afectat de problemele economiei.

Anul acesta, economia sud-africană va scădea cu 8%, iar datoria publică va urca la 80% din PIB, ceea ce, de altfel, au fost motive serioase pentru ca guvernul să își calce pe mândrie și să facă apel la FMI.

Autoritățile sud-africane s-au angajat să gestioneze în deplină transparență ajutorul financiar de la FMI. În schimb, reprezentanții instituției financiare au arătat, într-un comunicat oficial că, după terminarea pandemiei, vor trebui luate măsuri urgente pentru optimizarea datoriei publice și de reformă structurală care să susțină revenirea economiei și o creștere durabilă și incluzivă.

Guvernul a transmis că prioritățile sunt acum legate de luarea unor măsuri împotriva crizei sanitare și a celei economice.

În pofida dificultăților economice, controversele pe marginea acordului de finanțare de urgență de la FMI sunt mari și se poartă în termenii clasici. Adică, se discută despre suveranitate națională, se analizează dacă FMI este un partener rezonabil de negociere și despre responsabilitatea instituției financiare internaționale.

Să ne aducem aminte că, recent, FMI și-a inclus în agendă teme precum dezvoltarea durabilă, siguranța socială sau dezvoltarea incluzivă. Ceea ce nu îi face pe cetățenii din statele cu care FMI are programe de asistență financiară să privească instituția mondială cu o mai mare îngăduință.

Morala pentru România este că indiferent de continent și de moment, FMI este privit cu aceleași stereotipuri. Banii FMI sunt buni, condițiile sunt considerate înrobitoare.