Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Germania: pandemia redeschide dezbaterea cu privire la săptămână de lucru de patru zile

volkswagen_vw_wolfsburg.jpeg

Image source: 
rfi.fr

În Germania, propunerea de a reduce săptămâna de lucru la patru zile reprezintă un remediu pentru a putea continua lucrul în timpul și după criza fără precedent cauzată de coronavirus. Dar subiectul este foarte controversat din punctul de vedere al întreprinderilor.

Președintele importantului sindicat din metalurgie IG Metall, Jörg Hofmann, deschide o dezbatere națională, propunând instaurarea unei măsuri pentru a garanta locurile de muncă, într-un moment în care curba șomajului ia avânt atât în țară cât și în restul lumii.

Ministrul social-democrat al Muncii, Hubertus Heil, și-a exprimat punctul de vedere în grupul de presă regional Funke, spunând că „un timp de lucru redus, cu o compensație salarială parțială, ar putea fi o măsură adecvată”.

Ideea de bază: lucrând mai puțin, salariații vor împărți un număr de locuri de muncă ce ar putea să dispară de pe piață.

„Răspuns la schimbări”

O astfel de măsură ar fi un „răspuns la schimbările structurale în sectoare precum industria automobilistică”, confruntată cu provocarea pe care o ridică mașina electrică, precum și cu „accelerarea sectorului digital din cauza pandemiei”, subliniează directorul de la IG Metall pentru cotidianul Süddeutsche Zeitung.

Acesta pledează, la rândul lui, pentru „o anumită compensație” pentru salariați din partea angajatorilor, pentru a nu cauza o pierdere importantă a puterii de cumpărare.

Nu este prima dată când IG Metall se angajează într-o discuție controversată cu privire la timpul alocat muncii. În 1995, a impus un orar de 35 ore pe săptămână în sectorul industrial, iar în 2018 a oferit salariaților dreptul de a lucra 28 ore pe săptămână, timp de doi ani, cu o pierdere salarială limitată.

Ultima propunere este susținută de către 60% dintre germani, conform unei anchete Yougov, publicată miercuri.

Partidul de extremă dreaptă Die Linke merge mai departe, apărând propunerea vizând „reducerea generală a duratei de lucru la 30 ore”, fără pierderi salariale.

O problemă în plus

O problemă în plus pentru angajatori. Acest lucru nu va face decât „să îngreuneze șocul enorm de productivate” prin care se trece în acest moment, conform lui Steffen Kampeter, director al federației patronale BDA.

Cu cât criza coronavirusului durează mai mult, cu atât mai mult va trebui să găsim soluții inteligente care nu se limitează doar la distribuirea unor compensații salariale și a unor subvenții”, estimează Carsten Linnemann, pentru revista Wirtshaftswoche, afiliată Partidului Conservator al Angelei Merkel.

Mai multe întreprinderi germane precum Bosch, ZF Friedrichshafen sau Daimler au concluzionat acorduri cu privire la reducerea timpului de lucru, în timp ce la Continental și Airbus încă se discută.

În aceste cazuri, angajații trebuie să facă sacrifii financiare importante.

Modelul: săptămâna de patru zile, introdusă de către Volkswagen la începutul anilor 1990, pentru a salva cele 30.000 locuri de muncă amenințate, în timp ce grupul era în criză. Angajații au trebuit să renunțe la 10% din salariu.

În industria auto, lovită foarte tare de criză, săptămâna de patru zile compensată nu ar fi „nici oportună și nici viabilă din punct de vedere economic, având în vedere situația din sector”, adaugă Wilfried Porth, director de resurse umane la Daimler.

Guvernul Angelei Merkel dorește ca în cele din urmă să-i lase pe partenerii sociali să decidă asupra acestei chestiuni, așa cum prevede tradiția socială din Germania.

Dacă rata șomajului nu scade rapid, dezbaterea cu privire la reducerea timpului de lucru ar putea deveni un subiect major în campania electorală, la următoarele alegeri legislative de la finalul lui 2021.

Dezbaterea nu privește doar Germania

În Franța, pe lângă prelungirea programului de șomaj parțial, există și posibilitatea de a semna „acorduri de performanță colectivă”, pentru a regândi timpul de lucru, în scopul de a salva locuri de muncă, dar la prețul sacrificiilor salariale, ceea ce este discutabil.

Iar în Austria, Partidul Social-Democrat a propus, conform canalului public ORF, un program de reducere a timpului de lucru cu 20%, în paralel cu o scădere cu 5% a salariului net.

 

Traducere de Smaranda Teodoriu, după France24