Economie în pandemie: Cum acționează statul român împotriva oricărei logici de piață?

Valentin Ionescu: Firmele de stat au fost influențate negativ pe latură financiară. Știm că li s-a luat o mare parte din profit, ceea ce a văduvit firmele de stat, mai cu seamă pe cele mari, des substanța lor, de forța financiară de a face investiții. Din păcate, în România formele de stat au fost în permanență subminate. Ele nu s-au putut consolida și nici nu au putut să își dezvolte o strategie de piață la nivel regional, nu la nivel național. Subminarea a venit, o dată, prin numirile politice care s-au făcut în consiliile de administrație sau prin tot felul de tranzacții care s-au făcut la nivelul firmelor de stat în detrimentul acestora.

Reporter: Dumneavoastră îi spuneți subminare. Alții spun că companiile de stat rămân pușculițe de partid. Iar partidele sau cei care sunt sau au fost la guvernare vor spune că din dividendele speciale au finanțat alte proiecte.

V.I: Nu poți să finanțezi din dividendele firmelor de stat sistemul de asistență socială sau salariile bugetarilor, de exemplu, așa cum a făcut PSD în ultimii doi ani. Este o inepție economică să faci așa ceva. Asta în condițiile în care sunt firme care au nevoie în mod constant de investiții și investiții masive, cum este vorba de Transelectrica, ca să dau un exemplu concret. Aceasta stă destul de prost la acest capitol în condițiile în care firma, având un monopol pe care statul i l-a dat, gestionează o întreagă infrastructură. Același lucru este valabil pentru Transgaz și pentru alte firme care gestionează o infrastructură în țara românească. În România, comparativ cu alte state, cum ar fi Ungaria, nu au lăsat firmele de stat să își dezvolte o strategie la nivel regional. Ca să vă dau un exemplu, Ungaria încă din anii 1990 a dezvoltat o strategie la nivel regional pentru Mol și a reușit să transforme această companie într-o companie transnațională. În ziua de astăzi, Mol are o cifră de afaceri comparabilă cu OMV. OMV dintr-o firmă mică a ajuns o firmă mijlocie cu ajutorul prostiei românești care a oferit pe tavă o rafinărie. Acea rafinărie împreună cu tot ce avea pe lângă putea să fie cu mult peste OMV.

Rep: Ce înseamnă promulgarea legii 173/2020? Ce înseamnă faptul că doi ani orice înstrăinări ale participațiilor statului la companiile naționale și societățile la care e acționar se sistează?

V.I: Este împotriva oricărei logici de piață. Chiar dacă, să spunem, anul acesta și anul viitor firmele pot avea o valoare de piață mai mică ținând cont de tranzacțiile care au loc pe piețele de capital, inclusiv cea din România, unde capitalizarea este mai redusă, asta nu înseamnă că trebuie să pui bariere vânzărilor de acțiuni. Sigur că se pot face majorări de capital. Majorarea de capital este o soluție, inclusiv la privatizare și de a face rost de capital bănesc pentru firmele de stat care în momentul de față se află în suferință financiară. Nu au bani, cum e CFR marfă. Să oprești privatizările denotă o gândire primitivă, nicidecum asigurarea unei protecții pentru că firmele au nevoie de bani. În același timp și statul are nevoie de bani. Chiar și o privatizare realizată la un preț mai scăzut ar fi mai bună decât păstrarea unei firme de stat în portofoliul statului, care ar continua o politică de căpușare.

Rep: Dar privatizări în pandemie?

V.I: Nu am spus privatizări în pandemie. Am precizat că în general, în perioada de criză economică este posibil ca valoarea de piață a firmelor să scadă, deși, reamintesc că în 2009, când am avut o recesiune economică ceva mai puternică decât acum, s-au realizat cele mai mari privatizări din punct de vedere valoric.

Rep: Care ar putea fi o scară, astfel încât să înțeleagă toată lumea? Dacă strategia ar fi de privatizare după modelul din 2009, cum spuneți, ce ar însemna exact banii aceia? Cât ne-ar acoperi din deficitul bugetar, de exemplu? 

V.I: Eu nu aș pune problema în termenii ăștia. Nu aș face privatizare pentru acoperirea deficitului bugetar, ci aș face privatizare prin metoda majorării de capital, cel puțin în acest moment și o perioadă de 12 luni, în așa fel încât să ajuți firmele de stat să se consolideze financiar. După părerea mea asta ar fi strategia pe termen scurt și mediu. După care, în momentul în care firmele s-au consolidat, se poate trece și la vânzarea acțiunilor pe care statul le deține în aceste companii. Din păcate, nu se poate face acest lucru la orice companie.