Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Statul construiește în ritm de melc autostrăzi sau școli. Dar, nici măcar nu poate cumpăra 250.000 de tablete?

tableta.jpg

Sursa imaginii: 
Pixabay (ilustrație)

Tema achiziției de către stat a 250.000 de tablete deschide un subiect dureros. Să lăsăm deoparte abordările politice, legate de numirea unei șefe la oficiul național care se ocupă de achizițiile centralizate, și, de asemenea, să trecem peste controversele legate de oportunitate, în sensul că pot fi discuții nesfârșite pe tema utilității tabletelor în procesul de învățământ și, respectiv, pe subiectul unei achiziții de volum redus în comparație cu numărul total de elevi din România.

Să avem în vedere aspectele tehnice ale intenției statului de a cumpăra 250.000 de tablete. Așadar, conform declarațiilor ministrului educației, datele necesare achiziției au fost transmise către Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) în luna mai a acestui an. În trei luni, statul nu a reușit să cumpere ceea ce și-a propus, respectiv 250.000 tablete. Premierul Ludovic Orban a declarat că la sfârșitul lunii trecute, nu s-a reușit decât cumpărarea a 80.000 de tablete.

Unde s-a împiedicat procesul de achiziție? Lucrurile sunt destul de neclare. În sensul că achizițiile publice au fost o problemă complicată de foarte mult timp. Au existat câteva piedici în calea realizării achizițiilor publice. Legislația, dilema „centralizat sau descentralizat” și o serie de companii care au fost acuzate că joacă fals la licitațiile la care se înscriu. Evident, la toate acestea mai trebuie adăugată o perpetuă suspiciune de corupție.

În ultimii ani, au avut loc nenumărate modificări ale legislației, totdeauna puse sub semnul simplificării. Ele au vrut să îmbunătățească criteriul prețului minim, să schimbe sistemul de contestări care a dus de multe ori la blocaje și să găsească o soluție la obiceiul subcontractării, care a făcut ca unele companii să devină doar câștigătoare de licitații, nu și executante ale lucrărilor.

O a doua temă de dezbatere a fost cea a centralizării achizițiilor. Este clar că în unele domenii, precum medicamentele, de exemplu, centralizarea are logică. În sensul că achizițiile la nivel național pot oferi prețuri mai bune. Cele descentralizate, făcute de spitale, pot duce la diferențe între prețuri, fapt care poate naște suspiciuni legate de corectitudinea derulării licitației.

Chiar și cumpărarea a 250.000 de tablete era logic să se facă de către instituția specializată. Acum, însă, Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate este acuzat că nu a reușit să gestioneze în timp util licitația tabletelor și să ducă până la capăt achiziția.

ONAC nu este o excepție, ci regula. De ani de zile, achizițiile publice de bunuri sau servicii se împotmolesc, fie că este vorba despre autostrăzi, căi ferate, stadioane, servicii juridice sau produse medicale. Este o problemă națională, avem de-a face cu un mod defectuos de a funcționa al instituțiilor statului. Nu este vina unui guvern sau a altuia, ci un simptom al lipsei de eficiență a administrației.

Bineînțeles că sunt și actori economici în culpă. Cea mai bună dovadă în acest sens este publicarea recent, de către Consiliul Concurenței, a unei „liste negre” cu companii implicate în trucarea unor licitații. Este doar un prim pas, dar fără îndoială, suntem în fața unui demers interesant.

De fapt, este un sistem care, din multe motive, funcționează cu mare întârziere sau este, pur și simplu, blocat. Cu siguranță, vor urma discuții despre modificarea, din nou, a legislației și eventual schimbări la vârful instituției responsabilă de achizițiile centralizate. Aceste schimbări nu vor face, însă, să fie autostrăzi mai multe, grădinițe și școli noi, spitale regionale sau măcar tablete cumpărate la timp.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 
Statul construiește în ritm de melc autostrăzi sau școli. Dar, nici măcar nu poate cumpăra 250.000 de tablete?