Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum s-a schimbat economia românească: crește importanța statului, urcă sectorul de IT&C, scade industria

grafic.jpg

Cum s-a schimbat economia românească: crește importanța statului, urcă sectorul de IT&C, scade industria
Cum s-a schimbat economia românească: crește importanța statului, urcă sectorul de IT&C, scade industria
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Institutele de statistică europene au publicat ieri datele privind evoluția produsului intern brut în al doilea trimestru al acestui an. Este, de fapt, o a doua raportare a datelor privind PIB-ul din trimestrul doi. Precizarea este importantă, pentru că în condițiile de incertitudine din acest an, nu era exclus ca institutele de statistică să opereze unele modificări ale cifrelor față de raportarea anterioară.

În România, nu a fost cazul, în sensul că nu avem nicio schimbare. Scăderea economică rămâne de 12,3%, în trimestrul al doilea față de cel precedent. Dacă ne raportăm la cifra anuală, scăderea economică este de 10,5%. Trebuie spus că în primul trimestru al anului s-a înregistrat o firavă creștere economică, de 0,3%, care, însă, deocamdată, după standardele de manual, salvează România de la recesiune. Este, însă, un aspect pur formal, care nu ajută cu mare lucru economia, dacă ne gândim la cifrele istorice de scădere pe care le-au înregistrat statele Uniunii Europene. De altfel, doar România, Bulgaria și Suedia nu sunt oficial în recesiune, pentru că au încheiat primul trimestru cu ușoare cifre pozitive scrise cu zero urmat de virgulă.

În al doilea trimestru, nimeni nu a scăpat de scăderea economică. Este adevărat, între statele europene există diferențe în ceea ce privește căderea PIB. Astfel, cele mai mari scăderi sunt înregistrate de Spania (-18,5%), Croația (-14,9%) și Ungaria (-14,5%). Cele mai mici cifre se înregistrează în Finlanda (- 4,5%), Lituania (-5,5%) și Estonia (-5,6%).

Acestea sunt cifrele. Pentru a avea informații detaliate asupra a ceea ce s-a întâmplat cu economia, putem descompune factorii care formează produsul intern brut. Astfel, industria a scăzut cu 14%, ca urmare, evident, a reducerii activității de pe principalele piețe europene, acolo unde industria românească își livrează marfa.

Activitățile de spectacol, reparațiile de uz casnic și alte servicii au scăzut, previzibil, cu 29%. Comerțul cu amănuntul, repararea autovehiculelor, hotelurile și restaurantele, aflate într-o combinație mult prea eterogenă, au scăzut cu aproape 5%. Este clar că dacă statistica ar consemna separat cele trei domenii cifrele de scădere ar fi foarte diferite între ele, cel mai bun exemplu fiind industria hotelieră care a pierdut în luna august aproape jumătate din turiștii de anul trecut.

Există și câteva sectoare economice care au reușit să iasă cu bine din perioada de vârf a pandemiei. Este vorba despre construcții, care au crescut cu 15%. Explicația pe care o dau profesioniștii din domeniu pentru frumoasa cifră de creștere este că au existat lucrări începute la care s-a muncit intens în continuare.

Sectorul de tehnologia informației și comunicațiilor a urcat cu 12%, la fel de normal dacă ne gândim că în acest domeniu se poate lucra de la domiciliu fără probleme și că aplicațiile informatice se află în centrul atenției, companiile încercând să găsească soluții cât mai inovative.

Sectorul public, administrația, formată din sistemul de sănătate, învățământul și sistemul de asistență socială, a înregistrat o creștere cu 1,5%. Nici în acest domeniu avansul înregistrat nu este o surpriză dacă ne gândim că în perioada pandemiei sectorul bugetar nu a fost deranjat cu nimic în ceea ce privește restructurarea, iar sistemul de sănătate, de exemplu, a fost suprasolicitat.

O comparație între trimestrul al doilea al acestui an și aceeași perioadă din anul 2019, în ceea ce privește contribuția sectoarelor economice la formare produsului intern brut, ne oferă o constatare interesantă. Industria scade de la 23,4% la 19,1%, sectorul de tehnologie informațiilor și comunicațiilor a crescut de la 5,7% la 7,2%, iar surpriza vine de la sectorul administrației publice, sector care urcă de la 14,1% la 16,6%.

Ce ne arată aceste evoluții? Că a crescut relevanța sectorului public în economia românească. Este doar un factor conjunctural adus de criza sanitară sau ne aflăm în fața unui fenomen care va deveni persistent? Următoarele trimestre sau următorii ani ne vor oferi un răspuns.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Cum s-a schimbat economia românească: crește importanța statului, urcă sectorul de IT&C, scade industria