Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Complicata evoluție a inflației

inflatie.jpg

Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Ieri, Institutul de Statistică a publicat rata inflației în luna august, care a ajuns la 2,7%. Este în ușoară scădere față de luna anterioară, dar evoluția prețurilor este destul de surprinzătoare. Sunt mai multe elemente care ar fi trebuit să ducă la o scădere mai accentuată a inflației. Este vorba fie despre reducerea consumului la o serie de mărfuri, în special nealimentare, fie despre o prăbușire a consumului la unele produse și servicii.

În aceste condiții, ar fi fost de așteptat ca prețurile să se adapteze la cerere, adică să scadă. După cum se poate observa din datele statistice, a fost cazul doar la câteva produse, precum combustibili, energia electrică și gaze naturale. Tarifele acestor mărfuri au scăzut în acest an.

A existat și un factor de presiune pentru creșterea prețurilor. Este vorba despre creșterea monedei europene, euro. Cum România este o economie care trăiește într-o măsură destul de mare din importuri, creșterea euro față de leu a determinat și o creștere a prețurilor.

De asemenea, este posibil ca producătorii și comercianții să fi inclus în prețuri așteptările puțin optimiste ale economiei românești. Este vorba despre anticiparea privind devalorizarea în continuare a leului în raport de euro sau cea privitoare la înăsprirea crizei economice.

De exemplu, anul acesta, tarifele la serviciile de transport aeriene au urcat cu aproape 29%, ceea ce este destul de greu de înțeles, dacă avem în vedere că în continuare liniile aeriene suferă din cauza lipsei de clienți. Evoluția numărului de pasageri nu le-a oprit, însă, să crească tarifele.

Dar, creșterea inflației este cauzată cu precădere de prețurile produselor alimentare. Sunt câțiva performeri în materie de creștere a prețurilor. Anul acesta, cartofii nu mai sunt în centrul atenției, prețul lor a scăzut față de începutul anului, în schimb a apărut fasolea. Avem și tradiționalele motoare ale inflației: fructele proaspete sau cele în conserve și citricele. În aceste cazuri, este destul de clar că a contat și creșterea monedei europene. Așadar, în România, așteptările inflaționiste și cele privind deprecierea leului față de euro au fost un impuls pentru creșterea prețurilor.

Tot ieri, s-a reunit consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, iar tema aflată în centrul atenției nu a fost legată de dobânda de politică monetară sau de programul de achiziții aflat în derulare, ci de aprecierea monedei europene. Din luna mai, euro a crescut față de dolar cu 10% și ieri, Christine Lagarde, președintele BCE, a afirmat clar că această creștere a monedei euro este monitorizată cu atenție. Nu este îngrijorare, ci atenție.

De altfel, creșterea euro ar putea să urce rata inflației, stabilitatea prețurilor fiind obiectivul Băncii Centrale Europene, la fel, ca și în cazul Băncii Naționale a României.

Deocamdată, însă, creșterea inflației pare a fi cea mai mică problemă a zonei euro, după ce recent, Eurostat a prezentat estimarea pentru luna august, care este de -0,2%. Deci, după câțiva ani, rata inflației în zona euro se întoarce în teritoriu negativ.

Analiștii explică inflația negativă în special din cauza sau datorită scăderii cotei de TVA din Germania, o măsură aplicată din dorința de a impulsiona consumul în această perioadă de criză sanitară, și de reducerile de prețuri tradiționale din luna august, când în toate statele europene au loc așa-numitele vânzări de solduri, la prețuri reduse pentru mărfurile din sezonul de primăvară-vară.

Cu alte cuvinte, inflația negativă este pusă pe seama unor situații conjuncturale, dar dincolo de acestea nu trebuie să uităm că statele din Europa de Vest s-au confruntat în această perioadă cu scăderi mari ale vânzărilor de anumite produse, scăderi care au atras și o reducere a prețurilor. Exemplul clasic este cel al consumului de carburanți, care a avut perioade în care s-a prăbușit. De asemenea, vânzările de mărfuri nealimentare, în speciale încălțăminte și îmbrăcăminte, au fost în mare suferință.

Deocamdată, Banca Centrală Europeană prognozează atingerea unei inflații de 0,3%, anul acesta, destul de departe de nivelul de 2%, considerat optim de către economiști.

În concluzie, România se află în contrasens cu zona euro, în materie de inflație. De ce? Pentru că nu este în zona euro, pentru că este dependentă de importuri și pentru că, în ultimă instanță, este o economie care reacționează exagerat în fața crizei.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 

Complicata evoluție a inflației